Fruška Gora: traseul vinului din Voivodina

Fruška Gora: traseul vinului din Voivodina

Fruška Gora este o creastă joasă care se ridică din câmpia Voivodinei, deasupra Dunării, la sud de Novi Sad. A fost declarată primul parc național al Serbiei în 1960 și adăpostește șaisprezece mănăstiri ortodoxe, o tradiție viticolă documentată din perioada romană și un vin dulce cu peste douăzeci de plante în compoziție, despre care se spune că se servea la curtea habsburgică.

Ce se bea aici, ce este bermetul, care crame se vizitează, ce sunt mănăstirile și cum organizezi un traseu de două zile.

Ce este Fruška Gora și de ce se face vin aici

Muntele este mic: cel mai înalt punct trece abia de cinci sute treizeci de metri. Contează însă că este singura formă de relief dintr-o câmpie plată pe sute de kilometri, ceea ce îi dă versanți însoriți, drenaj bun și un microclimat protejat.

Orășel între păduri, la țară

Imagine ilustrativă de așezare de la poalele muntelui. Foto: Pexels

Copaci verzi pe un câmp maro, sub cer albastru

Versanții însoriți sunt cei plantați cu viță. Foto: Pexels

Viticultura de aici este documentată din perioada romană. Împăratul Probus, născut la Sirmium, orașul roman aflat pe locul actualului Sremska Mitrovica, este creditat cu ridicarea interdicției de a planta viță în Panonia, în secolul al treilea. Un soi local de struguri roșii îi poartă numele.

Vedere aeriană a unui sat mic într-o pădure

Imagine ilustrativă de sat din Voivodina. Foto: Pexels

Parcul național a fost declarat în 1960, primul din Serbia. Acoperă creasta împădurită, iar viile sunt în cea mai mare parte pe versanții de la poale, spre Dunăre.

Bermetul și celelalte vinuri locale

Specialitatea absolută a regiunii se numește bermet și se face doar la Sremski Karlovci. Este un vin aromatizat, dulce, macerat cu peste douăzeci de plante și mirodenii după rețete de familie păstrate cu strictețe. Are denumire protejată și nu se produce industrial.

Butoaie de lemn pentru vin

Bermetul se face cu peste douăzeci de plante și mirodenii. Foto: Pexels

Clădire pe un deal

Imagine ilustrativă de construcție pe versant. Foto: Pexels

Gustul este neobișnuit: undeva între vermut și un vin dulce condimentat, cu note de pelin, scorțișoară și fructe uscate. Se bea rece, în cantități mici, ca aperitiv sau după masă. Tradiția locală spune că era servit la curtea habsburgică și că se afla pe lista de vinuri a Titanicului.

  • Grașac, cunoscut internațional ca Welschriesling: soiul alb dominant, sec și proaspăt.
  • Traminac, aromat, foarte popular local.
  • Frankovka și portugizer, cele două roșii de bază.
  • Probus, un soi roșu creat în Serbia și numit după împăratul roman.
  • Neoplanta, alt soi obținut local, numit după denumirea latină a orașului Novi Sad.

Cramele mici sunt regula, nu excepția. Multe primesc vizitatori cu programare telefonică, iar degustările sunt ieftine și copioase. Prețul unei sticle bune direct de la producător este între cinci și doisprezece euro.

Sremski Karlovci, orașul de la poalele muntelui

Este cel mai frumos orășel din Voivodina și punctul de plecare firesc pentru orice traseu al vinului. Are aproximativ opt mii de locuitori și un centru baroc compact, adunat în jurul unei singure piețe.

Strada Dunării din Novi Sad, Serbia

Novi Sad, baza obișnuită, la unsprezece kilometri de Karlovci. Foto: Pexels

  • Fântâna celor Patru Lei, din 1799, în mijlocul pieței. Tradiția spune că cine bea din ea se întoarce.
  • Catedrala Sfântul Nicolae și palatul Patriarhiei, sediul bisericii ortodoxe sârbe timp de secole.
  • Primul gimnaziu sârbesc, deschis în 1791, încă în funcțiune ca liceu.
  • Capela Păcii: o construcție rotundă cu patru uși, ridicată pe locul unde s-a semnat tratatul de la Karlowitz în 1699.
  • Muzeul mierii și al vinului al familiei Živanović, cu producție continuă de peste un secol.
Vedere aeriană cu câmpuri verzi

Voivodina este, în rest, câmpie agricolă pe toată suprafața. Foto: Pexels

De ce are capela patru uși
Tratatul de la Karlowitz, din 1699, a încheiat un război între Imperiul Otoman și o coaliție europeană și a marcat începutul retragerii otomane din Europa Centrală. Negocierile au fost făcute cu o preocupare extremă pentru protocol: nicio delegație nu accepta să intre a doua în sală, pentru că ar fi însemnat recunoașterea unei ierarhii. Soluția a fost o clădire rotundă cu patru uși, prin care cele patru delegații au intrat simultan. Capela ridicată ulterior pe acel loc păstrează forma. Este cel mai bun exemplu de arhitectură născută dintr-o problemă de orgoliu diplomatic.

Cele șaisprezece mănăstiri

Pe versanții împăduriți ai muntelui se află șaisprezece mănăstiri ortodoxe, majoritatea ridicate în secolele al cincisprezecelea și al șaisprezecelea, după ce nobilimea sârbă s-a refugiat la nord de Dunăre în fața înaintării otomane. Zona este numită local Sfântul Munte sârbesc.

Sat izolat înconjurat de dealuri împădurite

Satele de pe versanți trăiesc din vie și din livezi. Foto: Pexels

  • Krušedol, din 1509: cea mai importantă, cu fresce din secolul al șaptesprezecelea și cu morminte ale unor membri ai familiilor domnitoare.
  • Novo Hopovo, cu cea mai bine păstrată pictură murală din grup.
  • Grgeteg, refăcută la sfârșitul secolului al nouăsprezecelea, cu un parc în jur.
  • Velika Remeta, cu cel mai înalt turn clopotniță din regiune.
  • Vrdnik, legată de mutarea moaștelor cneazului Lazăr.
Pădure în jurul unui orășel

Parcul național a fost declarat în 1960, primul din Serbia. Foto: Pexels

Toate sunt în funcțiune, cu comunități monahale, iar accesul este liber, cu ținută decentă. Programul este limitat și se închide în timpul slujbelor. Se pot vizita trei sau patru într-o zi, cu mașina, pe drumuri forestiere asfaltate.

Butoaie de vin într-un beci

Imagine ilustrativă de cramă. Foto: Pexels

Cum organizezi traseul

Regiunea este mică, iar totul se poate face cu baza la Novi Sad sau, mai bine, chiar la Sremski Karlovci.

Biserică albă pe un deal, între păduri

Pe munte se află șaisprezece mănăstiri ortodoxe. Foto: Pexels

O primă zi rezonabilă: dimineața în Sremski Karlovci, pe jos, cu piața, capela și muzeul mierii. După-amiaza, două crame din zonă, cu transport aranjat, pentru că nu se conduce după degustare. Seara, înapoi la Novi Sad.

A doua zi: mașină pe creastă, cu trei mănăstiri și o oprire la un belvedere, apoi Petrovaradin, fortăreața de peste Dunăre de la Novi Sad, cu șaisprezece kilometri de galerii subterane și cu ceasul al cărui minutar și orar sunt inversate ca mărime, ca să se vadă ora de pe fluviu.

Case din Drvengrad, Serbia

Imagine ilustrativă din Serbia, nu din regiunea Fruška Gora. Foto: Pexels

Clopotniță între case de pe malul apei

Imagine ilustrativă de așezare pe malul Dunării. Foto: Pexels

Novi Sad a fost capitală culturală europeană în 2022, iar centrul a fost renovat cu ocazia asta. Merită o seară în plus, mai ales în cartierul Podbara și pe strada Dunării.

Cum ajungi, când mergi și cât costă

Planificare
Aspect Detaliu
Baza Novi Sad sau Sremski Karlovci
Din Belgrad aproximativ 1 oră până la Novi Sad
Novi Sad la Karlovci aproximativ 11 kilometri
Din Timișoara în jur de 2 ore și jumătate
Zile necesare 2, ideal cu o noapte în Karlovci
Perioada bună septembrie și octombrie, pentru cules
Degustări se rezervă telefonic, cu o zi înainte

Septembrie și octombrie sunt cele mai bune luni: culesul, vremea blândă și pădurea care se colorează pe creastă. Vara este cald în câmpie, iar iarna multe crame mici își reduc programul.

Serbia nu este în Uniunea Europeană, deci se verifică actele la frontieră, iar Cartea Verde este necesară cu mașina proprie. Din România se ajunge cel mai simplu prin punctul de la Moravița sau prin Jimbolia.

Informațiile despre parc sunt publicate de administrația parcului național, iar contextul turistic național, de organizația națională de turism a Serbiei.

Întrebări frecvente (FAQ)

Ce este bermetul?
Un vin aromatizat dulce, macerat cu peste douăzeci de plante și mirodenii, făcut doar la Sremski Karlovci după rețete de familie. Are denumire protejată.

Ce soiuri se cultivă acolo?
Grașac, adică Welschriesling, ca alb dominant, plus traminac. La roșu, frankovka, portugizer și probus, un soi creat în Serbia și numit după împăratul roman.

Câte mănăstiri sunt?
Șaisprezece, majoritatea din secolele al cincisprezecelea și al șaisprezecelea. Toate sunt în funcțiune, cu acces liber și ținută decentă. Trei sau patru încap într-o zi.

De ce are capela din Karlovci patru uși?
Pentru că la tratatul din 1699 nicio delegație nu accepta să intre a doua în sală. Soluția a fost o clădire rotundă cu patru uși, prin care au intrat toate simultan.

Cum vizitez cramele?
Cu programare telefonică, cu o zi înainte. Sunt mici și primesc pe bază de rezervare. Aranjează transport, pentru că nu se conduce după degustare.

Cât costă vinul?
Între cinci și doisprezece euro sticla, direct de la producător. Degustările sunt ieftine și copioase, iar prețurile în general sunt mici pentru regiune.

Când este cea mai bună perioadă?
Septembrie și octombrie, pentru cules și pentru pădurea care se colorează. Vara este cald în câmpie, iar iarna multe crame mici își reduc programul.

Am nevoie de acte speciale?
Serbia nu este în Uniunea Europeană, deci actele se verifică la frontieră. Cu mașina proprie ai nevoie de Carte Verde. Din România se intră prin Moravița sau Jimbolia.

Concluzie

Fruška Gora este un munte de cinci sute de metri care ține pe el primul parc național al Serbiei, șaisprezece mănăstiri și un vin condimentat pe care nu îl găsești în altă parte.

Dormi la Sremski Karlovci, nu la Novi Sad, rezervă degustările cu o zi înainte, aranjează transportul și vino în septembrie sau octombrie, la cules.

author avatar
Mergiprinlume