Art Nouveau - Mergi prin lume https://mergiprinlume.ro Explore Fly Dream Mon, 10 Aug 2026 05:39:52 +0000 ro-RO hourly 1 https://mergiprinlume.ro/wp-content/uploads/2026/03/cropped-icon-32x32.png Art Nouveau - Mergi prin lume https://mergiprinlume.ro 32 32 Orașe europene pentru arhitectură Art Nouveau https://mergiprinlume.ro/orase-europene-art-nouveau-riga-budapesta-barcelona/ Mon, 10 Aug 2026 05:39:52 +0000 https://mergiprinlume.ro/?p=16256 Cele mai bune orașe europene pentru arhitectură Art Nouveau: Riga, Budapesta, Barcelona, Bruxelles, Viena și Praga, cu ce vezi în fiecare și pe ce străzi.

The post Orașe europene pentru arhitectură Art Nouveau first appeared on Mergi prin lume.

]]> /* ===== Stiluri blindate impotriva temei WordPress (scop: #mpl-art), paleta costuri ===== */ #mpl-art { --ist-deep: #3d4550; --ist-deep-dark: #252a33; --ist-copper: #a35c3f; --ist-gold: #b8912f; --ist-cream: #faf9f7; --ist-warm: #e8e6e1; --ist-text: #242628; --ist-text-light: #5e6165; --ist-border: #dcd9d2;

max-width: 800px !important; margin: 0 auto !important; padding: 0 20px !important; font-family: 'Segoe UI', 'Helvetica Neue', Arial, sans-serif !important; color: var(--ist-text) !important; line-height: 1.8 !important; font-size: 17.5px !important; background: transparent !important; } #mpl-art * { box-sizing: border-box !important; }

#mpl-art .ist-featured { margin: 20px 0 0 !important; border-radius: 12px !important; overflow: hidden !important; box-shadow: 0 6px 24px rgba(61,69,80,0.26) !important; } #mpl-art .ist-featured img { width: 100% !important; height: auto !important; display: block !important; max-width: 100% !important; }

#mpl-art h2 { font-family: 'Georgia', serif !important; font-size: 1.72rem !important; color: var(--ist-deep) !important; margin: 2.6rem 0 1rem !important; padding: 0 0 0.5rem !important; border-bottom: 3px solid var(--ist-gold) !important; border-top: none !important; background: none !important; line-height: 1.3 !important; font-weight: 700 !important; text-transform: none !important; letter-spacing: normal !important; } #mpl-art h3 { font-family: 'Georgia', serif !important; font-size: 1.3rem !important; color: var(--ist-copper) !important; margin: 1.8rem 0 0.7rem !important; padding: 0 !important; background: none !important; font-weight: 700 !important; text-transform: none !important; } #mpl-art p { margin: 0 0 1.2rem !important; color: var(--ist-text) !important; font-family: 'Segoe UI','Helvetica Neue',Arial,sans-serif !important; font-size: 1rem !important; line-height: 1.8 !important; } #mpl-art ul { margin: 0 0 1.2rem !important; padding-left: 1.4rem !important; list-style: disc !important; } #mpl-art li { margin-bottom: 0.5rem !important; color: var(--ist-text) !important; line-height: 1.8 !important; }

#mpl-art a { color: var(--ist-deep) !important; text-decoration: underline !important; text-decoration-color: var(--ist-gold) !important; text-underline-offset: 3px !important; transition: color 0.2s !important; box-shadow: none !important; } #mpl-art a:hover { color: var(--ist-copper) !important; }

#mpl-art .ist-intro { font-size: 1.12rem !important; color: var(--ist-text-light) !important; border-left: 4px solid var(--ist-gold) !important; padding-left: 20px !important; margin: 1.6rem 0 2rem !important; line-height: 1.8 !important; font-style: italic !important; }

#mpl-art .ist-toc { background: linear-gradient(135deg, var(--ist-cream), var(--ist-warm)) !important; border: 1px solid var(--ist-border) !important; border-left: 5px solid var(--ist-deep) !important; border-radius: 10px !important; padding: 24px 30px !important; margin: 2rem 0 !important; } #mpl-art .ist-toc-title { font-family: 'Georgia', serif !important; font-size: 1.2rem !important; font-weight: bold !important; color: var(--ist-deep) !important; margin: 0 0 12px !important; } #mpl-art .ist-toc ol { margin: 0 !important; padding-left: 22px !important; } #mpl-art .ist-toc li { margin-bottom: 7px !important; font-size: 1rem !important; } #mpl-art .ist-toc a { color: var(--ist-text) !important; text-decoration: none !important; font-weight: 600 !important; } #mpl-art .ist-toc a:hover { color: var(--ist-deep) !important; text-decoration: underline !important; }

#mpl-art .ist-img { margin: 1.8rem 0 !important; border-radius: 10px !important; overflow: hidden !important; box-shadow: 0 4px 18px rgba(0,0,0,0.12) !important; } #mpl-art .ist-img img { width: 100% !important; max-width: 100% !important; max-height: 470px !important; object-fit: cover !important; display: block !important; } #mpl-art .ist-img-caption { background: var(--ist-warm) !important; padding: 10px 16px !important; font-size: 0.86rem !important; color: var(--ist-text-light) !important; text-align: center !important; font-style: italic !important; }

#mpl-art .ist-tip { background: linear-gradient(135deg, #f4efe3, var(--ist-warm)) !important; border-left: 5px solid var(--ist-gold) !important; border-radius: 0 10px 10px 0 !important; padding: 18px 22px !important; margin: 1.6rem 0 !important; font-size: 0.98rem !important; line-height: 1.7 !important; } #mpl-art .ist-tip strong { color: var(--ist-deep) !important; } #mpl-art .ist-tip-title { display: block !important; font-weight: 700 !important; color: var(--ist-deep) !important; margin-bottom: 5px !important; font-family: 'Georgia', serif !important; }

#mpl-art .ist-table-wrap { overflow-x: auto !important; margin: 1.8rem 0 !important; border-radius: 10px !important; box-shadow: 0 2px 14px rgba(0,0,0,0.08) !important; } #mpl-art .ist-table { width: 100% !important; border-collapse: collapse !important; font-size: 0.9rem !important; background: #fff !important; } #mpl-art .ist-table thead th { background: var(--ist-deep) !important; color: #fff !important; padding: 12px 14px !important; text-align: left !important; font-weight: 600 !important; border: none !important; } #mpl-art .ist-table td { padding: 11px 14px !important; border-bottom: 1px solid var(--ist-border) !important; vertical-align: top !important; color: var(--ist-text) !important; } #mpl-art .ist-table td:first-child { font-weight: 700 !important; color: var(--ist-deep-dark) !important; } #mpl-art .ist-table tbody tr:nth-child(even) { background: var(--ist-cream) !important; } #mpl-art .ist-table tbody tr:nth-child(odd) { background: #fff !important; } #mpl-art .ist-table tfoot td { background: var(--ist-warm) !important; font-weight: 700 !important; color: var(--ist-deep-dark) !important; border-top: 2px solid var(--ist-deep) !important; }

#mpl-art .ist-faq-item { border: 1px solid var(--ist-border) !important; border-radius: 10px !important; margin-bottom: 12px !important; overflow: hidden !important; } #mpl-art .ist-faq-q { background: linear-gradient(135deg, var(--ist-cream), var(--ist-warm)) !important; padding: 16px 20px !important; font-family: 'Georgia', serif !important; font-weight: 700 !important; color: var(--ist-deep) !important; font-size: 1.05rem !important; cursor: pointer !important; display: flex !important; justify-content: space-between !important; align-items: center !important; } #mpl-art .ist-faq-q::after { content: '\25BC' !important; font-size: 0.7rem !important; color: var(--ist-gold) !important; transition: transform 0.3s ease !important; margin-left: 12px !important; flex-shrink: 0 !important; } #mpl-art .ist-faq-item.ist-active .ist-faq-q::after { transform: rotate(180deg) !important; } #mpl-art .ist-faq-a { display: none !important; padding: 16px 20px !important; font-size: 0.98rem !important; color: var(--ist-text-light) !important; line-height: 1.7 !important; } #mpl-art .ist-faq-item.ist-active .ist-faq-a { display: block !important; }

#mpl-art .ist-related { background: linear-gradient(135deg, var(--ist-cream), var(--ist-warm)) !important; border: 1px solid var(--ist-border) !important; border-left: 5px solid var(--ist-deep) !important; border-radius: 10px !important; padding: 22px 28px !important; margin: 2rem 0 !important; } #mpl-art .ist-related-title { font-family: 'Georgia', serif !important; font-size: 1.2rem !important; font-weight: bold !important; color: var(--ist-deep) !important; margin: 0 0 10px !important; } #mpl-art .ist-related ul { list-style: none !important; padding: 0 !important; margin: 0 !important; font-size: 0.98rem !important; } #mpl-art .ist-related li { padding: 7px 0 !important; border-bottom: 1px solid var(--ist-border) !important; margin: 0 !important; } #mpl-art .ist-related li:last-child { border-bottom: none !important; } #mpl-art .ist-related a { color: var(--ist-deep) !important; font-weight: 700 !important; text-decoration: none !important; } #mpl-art .ist-related a:hover { text-decoration: underline !important; }

#mpl-art .ist-conclusion { background: linear-gradient(135deg, var(--ist-deep), var(--ist-deep-dark)) !important; color: #e0dfdb !important; border-radius: 12px !important; padding: 28px 32px !important; margin: 2.2rem 0 !important; } #mpl-art .ist-conclusion h2 { color: #e0bd72 !important; border: none !important; margin-top: 0 !important; padding: 0 !important; background: none !important; } #mpl-art .ist-conclusion p { color: #e0dfdb !important; margin-bottom: 0.8rem !important; } #mpl-art .ist-conclusion p:last-child { margin-bottom: 0 !important; }

@media (max-width: 600px) { #mpl-art { font-size: 16px !important; } #mpl-art h2 { font-size: 1.4rem !important; } #mpl-art .ist-toc { padding: 18px 20px !important; } } #mpl-art p, #mpl-art li, #mpl-art ol, #mpl-art ul { font-family: 'Segoe UI','Helvetica Neue',Arial,sans-serif !important; }

Fațadă Art Nouveau cu ornamente vegetale pe o casă din Riga

Arhitectură Art Nouveau se face în Europa vreme de aproximativ douăzeci de ani, între 1890 și 1910, și a dispărut la fel de brusc cum apăruse, măturată de război și de modernism. În acele două decenii însă, a schimbat fața unor orașe întregi. Astăzi, în câteva dintre ele, poți merge kilometri întregi pe străzi în care fiecare fațadă are chipuri, flori și linii care par că se mișcă.

Articolul de față e un ghid pe orașe: unde se găsește cea mai densă concentrare, pe ce străzi anume merită să umbli, ce se vizitează pe dinăuntru și ce se admiră doar de pe trotuar. Am inclus și explicația de care ai nevoie ca să nu confunzi stilul cu vecinii lui, fiindcă e cea mai frecventă greșeală.

Ce este, de fapt, arhitectura Art Nouveau

A fost prima mișcare artistică modernă cu adevărat internațională și, totodată, ultima în care ornamentul a contat mai mult decât funcția. Ideea de bază: ruperea de stilurile istorice copiate la nesfârșit și inventarea unui limbaj nou, inspirat din natură.

De aici vin trăsăturile care se recunosc imediat: linii curbe și asimetrice, motive vegetale, chipuri feminine cu părul desfăcut, fier forjat care imită tulpini, vitralii colorate și ceramică smălțuită pe fațade.

Stilul a avut nume diferite în fiecare țară, ceea ce explică o bună parte din confuzie: Art Nouveau în Franța și Belgia, Jugendstil în Germania și Letonia, Secession în Austria și Ungaria, Modernisme în Catalonia, Stile Liberty în Italia.

Fronton Art Nouveau cu chipuri sculptate pe o clădire din Riga

Chipuri sculptate pe fronton, în Riga. Foto: Pexels

Cum nu confunzi stilul
Art Nouveau nu e același lucru cu Art Deco, care vine după Primul Război Mondial și e geometric, cu linii drepte și forme în trepte. Și nu e nici eclectism sau neobaroc, stiluri care copiază trecutul cu coloane, atlanți și frontoane clasice. Testul rapid: dacă ornamentul imită plante, valuri sau păr, e Art Nouveau. Dacă imită Antichitatea sau are unghiuri ascuțite, e altceva.

Riga: cea mai mare concentrare din lume

Capitala Letoniei are peste opt sute de clădiri Art Nouveau, adică aproximativ o treime din tot centrul orașului. E cea mai mare concentrare de pe planetă și motivul pentru care centrul Rigăi e în patrimoniul mondial UNESCO.

Fațadă Art Nouveau cu ornamente vegetale pe o casă din Riga

Fațadă Art Nouveau în Riga. Foto: Pexels

Explicația e economică: la începutul secolului trecut, Riga era un port în plină expansiune, cu bani mulți și cu o burghezie care voia să îi arate. Orașul s-a construit exact în deceniile în care stilul era la modă.

Casa Pisicii din Riga cu turnulețele și silueta neagră de pisică

Casa Pisicii, în Riga. Foto: Pexels

Strada de neratat e Alberta iela, proiectată aproape integral de Mihail Eisenstein, tatăl regizorului Serghei Eisenstein. Fațadele sunt acoperite de chipuri uriașe, măști, lei și forme care nu seamănă cu nimic altceva din Europa. La numărul 12 se află un muzeu într-un apartament de epocă, cu interior complet păstrat.

Scară în spirală Art Nouveau cu balustradă ornamentată și tavan pictat

Scară în spirală, în Riga. Foto: Pexels

Panouri florale Art Nouveau pe o fațadă verde

Panouri florale. Fotografia nu are oraș confirmat. Foto: Pexels

Budapesta: Secession maghiară, cu ceramică

Varianta maghiară a stilului are un element propriu, care nu există nicăieri altundeva: ceramica smălțuită produsă de manufactura Zsolnay din Pécs, rezistentă la îngheț și strălucitoare, folosită pe acoperișuri și fațade întregi.

Fațada magazinului Párizsi Nagyáruház din Budapesta văzută de jos

Secession maghiară, la Budapesta. Foto: Pexels

Arhitectul central e Ödön Lechner, care a încercat să creeze un stil național maghiar amestecând Art Nouveau cu motive populare și cu influențe orientale. Cele mai bune exemple: Muzeul de Arte Aplicate, cu acoperiș de ceramică verde, și clădirea fostei Case de Economii, cu acoperișul ei ca un covor.

Turn de colț cu figuri sculptate pe o clădire secession din Budapesta

Turn de colț în Budapesta. Foto: Pexels

Alte opriri: cafeneaua New York, poate cea mai încărcată sală din Europa Centrală, fostul magazin Párizsi Nagyáruház de pe strada Andrássy și băile Gellért, care combină stilul cu funcțiunea termală.

Barcelona: modernismul catalan

Catalonia a dezvoltat versiunea cea mai radicală a stilului, iar Antoni Gaudí a împins-o atât de departe încât a devenit greu de încadrat. Modernismul catalan folosește ceramică spartă, forme organice fără linii drepte și structuri care imită oase și scoici.

Fațada ondulată a Casei Milà cu balcoane de fier forjat

Casa Milà, în Barcelona. Foto: Pexels

Detaliu din piatra sculptată a fațadei Casei Milà din Barcelona

Detaliu de piatră, la Casa Milà. Foto: Pexels

Casa Milà, poreclită La Pedrera, e cea mai bună introducere: o fațadă ondulată de piatră, fără nicio linie dreaptă, și un acoperiș cu coșuri de fum sculpturale care par personaje.

Coș de fum sculptural pe acoperișul Casei Milà

Coș de fum pe acoperișul Casei Milà. Foto: Pexels

Dar Gaudí nu era singur. Lluís Domènech i Montaner a construit Palatul Muzicii Catalane, o sală de concerte cu o cupolă de vitraliu care coboară din tavan ca un soare inversat. E, pentru mulți, cel mai frumos interior modernist din Europa.

Cupola de vitraliu a Palatului Muzicii Catalane din Barcelona

Cupola Palatului Muzicii Catalane. Foto: Pexels

Sala de concerte a Palatului Muzicii Catalane cu decor modernist

Sala Palatului Muzicii Catalane. Foto: Pexels

Bruxelles: unde a început totul

Prima clădire Art Nouveau din lume a fost construită aici, în 1893: Hôtel Tassel, proiectată de Victor Horta. A fost momentul în care fierul, până atunci ascuns în structuri industriale, a fost scos la vedere și transformat în ornament.

Fațadă Art Nouveau din Bruxelles cu bovindou de lemn și fier forjat

Bruxelles, orașul lui Horta. Foto: Pexels

Bruxelles are astăzi patru case Horta în patrimoniul UNESCO, iar Muzeul Horta, amenajat în propria lui locuință, e locul unde se înțelege cel mai bine ideea: casa e organizată în jurul unei case a scării de fier și sticlă, care aduce lumină până la parter.

Casa scării Art Nouveau din Bruxelles cu mozaic pe pardoseală

Casa scării, la Bruxelles. Foto: Pexels

Orașul are însă o poveste tristă în paralel: zeci de clădiri Art Nouveau au fost demolate în anii șaizeci și șaptezeci, inclusiv Casa Poporului, tot de Horta. Fenomenul are chiar un nume, bruxelizare, folosit internațional pentru distrugerea patrimoniului urban.

Viena și Praga: Secession și eleganță

La Viena, mișcarea s-a numit Secession, după grupul de artiști care s-au despărțit de academia oficială în 1897, cu Gustav Klimt în frunte. Clădirea Secession, cu cupola ei din frunze de laur aurite, e manifestul construit al grupului.

Clădirea Secession din Viena cu cupola sa de frunze de laur

Clădirea Secession. Foto: Pexels

Otto Wagner e arhitectul care a dat orașului fața modernă: pavilioanele de metrou de la Karlsplatz, casele de pe Wienzeile cu fațade acoperite de majolică florală și clădirea Poștei de Economii, considerată una dintre primele construcții moderne din Europa.

Fațada cu majolică florală a casei Majolikahaus din Viena

Majolikahaus, în Viena. Foto: Pexels

Pavilionul Jugendstil de metrou de la Karlsplatz din Viena

Pavilionul de la Karlsplatz. Foto: Pexels

Ceasul Anker din Viena cu decorul său Jugendstil aurit

Ceasul Anker. Foto: Pexels

Praga are mai puține clădiri, dar una excepțională: Casa Municipală, o sală de concerte și restaurant din 1912, decorată de Alfons Mucha, artistul ceh care a definit afișul Art Nouveau la Paris. Interioarele se vizitează cu tur ghidat.

Cupola verde a Casei Municipale din Praga

Casa Municipală din Praga. Foto: Pexels

Mozaicul și marchiza de fier forjat de la intrarea Casei Municipale din Praga

Mozaic și fier forjat, la Praga. Foto: Pexels

Parisul, cu metroul lui

Parisul e locul de unde stilul și-a luat numele, după o galerie numită Maison de l’Art Nouveau, dar orașul are mai puține clădiri întregi decât s-ar crede. În schimb, are cel mai răspândit obiect Art Nouveau din lume.

Intrare de metrou în stil Art Nouveau la Paris, cu marchiză de sticlă

Intrare de metrou pariziană. Foto: Pexels

Intrările de metrou proiectate de Hector Guimard, cu felinare ca niște flori de fier și litere curbate, au fost realizate în peste o sută cincizeci de exemplare la începutul secolului. Aproximativ optzeci mai există, iar câteva păstrează marchiza originală de sticlă.

Firma Métropolitain în stil Art Nouveau pe o stradă pariziană

Firma Métropolitain. Foto: Pexels

Merită căutate stațiile Abbesses și Porte Dauphine, singurele cu acoperiș complet păstrat. Sunt gratuite și le vezi din stradă.

Ce oraș alegi pentru arhitectură Art Nouveau

Comparație pe orașe
Oraș Punctul forte Cât timp îi trebuie
Riga cea mai mare densitate din lume, fațade spectaculoase 2 zile
Barcelona cele mai radicale forme, interioare vizitabile 3 zile
Bruxelles originea stilului, casele lui Horta 2 zile
Viena Secession, Otto Wagner, cel mai elegant 2 zile
Budapesta ceramică Zsolnay, stil național maghiar 2 zile
Praga Casa Municipală și Mucha 1 zi, ca parte dintr-un sejur

Dacă vrei o singură destinație dedicată exclusiv stilului, alege Riga: nicăieri altundeva nu se poate merge atâta timp pe străzi în care fiecare clădire aparține aceleiași epoci. Barcelona e mai spectaculoasă, dar și mult mai aglomerată și mai scumpă.

Balcon de fier forjat cu linii curbe văzut de dedesubt

Fier forjat. Fotografia nu are oraș confirmat. Foto: Pexels

Interior de restaurant Art Nouveau cu tavan pictat și ferestre arcuite

Interior de epocă. Fotografia nu are oraș confirmat. Foto: Pexels

Rețeaua europeană a orașelor Art Nouveau, cu itinerarii oficiale pe fiecare, se găsește pe portalul rețelei Art Nouveau European Route, iar despre patrimoniul Rigăi pe site-ul oficial al orașului Riga.

O notă despre fotografii
Nancy și Glasgow, două centre importante ale stilului, nu apar ilustrate în acest articol. Nu există fotografii libere de drepturi cu École de Nancy, cu Villa Majorelle sau cu clădirile lui Charles Rennie Mackintosh din Glasgow. Le menționez în text, dar nu pretind că le arăt. Trei imagini din articol au stilul confirmat vizual, dar nu au orașul confirmat, iar legendele lor spun asta.

Articole utile pe aceeași temă

Întrebări frecvente (FAQ)

Care e cel mai bun oraș pentru arhitectură Art Nouveau?
Riga, dacă vrei densitate: are peste opt sute de clădiri în stil, aproximativ o treime din centru, cea mai mare concentrare din lume. Barcelona e mai spectaculoasă ca forme, dar mult mai aglomerată și mai scumpă. Bruxelles e locul unde s-a născut stilul.

Ce este, de fapt, Art Nouveau?
O mișcare artistică internațională din perioada 1890 până în 1910, care a rupt cu copierea stilurilor istorice și s-a inspirat din natură. Se recunoaște după linii curbe și asimetrice, motive vegetale, chipuri feminine, fier forjat ca tulpini, vitralii și ceramică smălțuită pe fațade.

Cum deosebesc Art Nouveau de Art Deco?
Art Nouveau e mai vechi, până în 1910, și e organic: curbe, plante, forme care par că se mișcă. Art Deco vine după Primul Război Mondial și e geometric, cu linii drepte, forme în trepte și simetrie. Testul rapid: dacă ornamentul imită natura, e Art Nouveau.

De ce se numește altfel în fiecare țară?
Pentru că a apărut aproape simultan în mai multe locuri, iar fiecare l-a botezat local: Art Nouveau în Franța și Belgia, Jugendstil în Germania și Letonia, Secession în Austria și Ungaria, Modernisme în Catalonia, Stile Liberty în Italia. E același stil, cu accente naționale diferite.

Ce stradă din Riga merită neapărat?
Alberta iela, proiectată aproape integral de Mihail Eisenstein, tatăl regizorului. Fațadele sunt acoperite de chipuri uriașe, măști și lei. La numărul 12 se află muzeul amenajat într-un apartament de epocă, cu interiorul complet păstrat, singurul de acest fel din oraș.

Ce se vizitează pe dinăuntru la Barcelona?
Casa Milà, cu acoperișul ei de coșuri sculpturale, Casa Batlló și, cel mai important pentru mulți, Palatul Muzicii Catalane, cu o cupolă de vitraliu care coboară din tavan. Toate cer bilete cumpărate din timp, de pe site-urile oficiale, fiindcă se epuizează.

Merită Bruxelles pentru Art Nouveau?
Da, fiindcă aici s-a construit prima clădire în acest stil din lume, în 1893, semnată de Victor Horta. Patru case Horta sunt în patrimoniul UNESCO, iar Muzeul Horta, în fosta lui locuință, explică cel mai bine ideea stilului. Orașul a demolat însă mult din patrimoniul lui.

Câte zile îmi trebuie pentru un oraș?
Două zile pentru Riga, Viena, Bruxelles sau Budapesta, trei pentru Barcelona, unde obiectivele sunt mai multe și cozile mai lungi. Praga se acoperă într-o zi, ca parte dintr-un sejur mai lung, fiindcă are o singură clădire cu adevărat importantă în stil.

Concluzie

Arhitectura Art Nouveau a existat două decenii și a dispărut, dar a lăsat în urmă orașe întregi în care mersul pe stradă devine altceva: te uiți în sus, nu înainte.

Dacă alegi o singură destinație, ia Riga. E singurul loc unde stilul nu e o colecție de clădiri notabile, ci pur și simplu felul în care arată orașul.

Iar dacă ești deja într-unul dintre celelalte orașe din listă, caută intrările de metrou, casele scării și fațadele de pe străzile laterale. Cele mai bune exemple nu sunt cele din ghiduri, ci cele pe lângă care treci zilnic fără să ridici capul.

The post Orașe europene pentru arhitectură Art Nouveau first appeared on Mergi prin lume.

]]>