Un oraș medieval de pe Adriatica și o coastă bătută de vânt din nordul Irlandei au ajuns, în zece ani, două dintre cele mai vizitate destinații de film din Europa. Dubrovnikul a devenit capitala unui regat imaginar, iar Irlanda de Nord i-a furnizat pădurile, plajele și drumurile. Vestea bună pentru un călător obișnuit este că locațiile Game of Thrones merită drumul chiar dacă nu ai văzut niciun episod.

Ghidul de mai jos îți spune ce s-a filmat unde, ce poți vedea concret pe teren, ce a fost decor de studio și cum legi locațiile într-un traseu care are sens și logistic, nu doar tematic. Include și avertismentele necesare: unele locuri sunt copleșite de vizitatori, altele sunt private, iar câteva pur și simplu nu mai arată ca pe ecran.

Locațiile Game of Thrones: de ce tocmai aceste două locuri

Producția a avut nevoie de două lucruri greu de găsit în același loc: un oraș medieval fortificat, intact, care să poată juca o capitală mediteraneeană, și un peisaj nordic aspru, cu păduri și coaste dramatice, unde se putea filma luni întregi fără să deranjeze pe nimeni.

Prima sezonul s-a filmat, de fapt, în Malta. Din al doilea sezon, capitala s-a mutat la Dubrovnik, iar orașul a rămas acolo până la final. Irlanda de Nord a fost, în schimb, baza permanentă a producției de la bun început: studiourile din Belfast au găzduit interioarele, iar tot ce înseamnă nord, pădure și mare rece s-a filmat la mai puțin de o oră și jumătate de oraș.

Zidurile Dubrovnikului: traseul complet

Aici se filmează majoritatea a ceea ce înseamnă capitala din serial. Zidurile înconjoară orașul vechi pe aproape doi kilometri, au fost construite și consolidate între secolele al XIII-lea și al XVII-lea și ating pe alocuri douăzeci și cinci de metri înălțime, cu o grosime de până la șase metri pe latura dinspre uscat.

Acoperișurile de olane, imaginea care a devenit sinonimă cu capitala din serial

Turul se face într-un singur sens, în sensul acelor de ceasornic, cu trei puncte de intrare: lângă poarta Pile, lângă poarta Ploče și la fortul Sfântul Ioan, din port. Odată urcat, nu poți face cale întoarsă și nu poți coborî oriunde, deci alege bine momentul. Orarul la zi și prețurile biletelor le găsești pe site-ul oficial de turism al Dubrovnikului.

Ce recunoști de pe ziduri

• Latura dinspre mare, cu acoperișurile roșii în stânga și Adriatica în dreapta, este cadrul care apare în aproape fiecare episod filmat aici.
• Turnul Minčeta, punctul cel mai înalt al fortificațiilor, cu forma lui cilindrică inconfundabilă, a jucat exteriorul unei clădiri din Qarth.
• Fortul Bokar, ieșit în afară deasupra mării, este locul de unde se privește golful în care s-a dat marea bătălie navală.
• Scările interioare și pasajele înguste dintre ziduri apar în numeroase scene de urmărire.

Fortul Bokar și golful de sub ziduri, de unde pleacă tururile cu caiacul

Fortăreața Lovrijenac și golful de dedesubt

Fortăreața ridicată pe o stâncă de treizeci și șapte de metri, chiar în afara zidurilor dinspre vest, a jucat rolul reședinței regale. Este cea mai fotogenică construcție din tot orașul și, spre deosebire de multe locații de film, se vizitează integral, iar biletul de ziduri o include de obicei.

Lovrijenac, fortăreața de pe stâncă folosită ca reședință regală în serial

Deasupra intrării este săpată o inscripție în latină care spune, în esență, că libertatea nu se vinde nici pentru tot aurul din lume. A fost pusă acolo cu secole înainte de orice serial și rezumă destul de bine istoria republicii independente care a fost Dubrovnikul.

De pe terasa superioară ai una dintre cele mai bune priveliști asupra orașului vechi. Iar golful de dedesubt, cel dintre fortăreață și poarta Pile, este exact suprafața de apă care a devenit teatrul bătăliei navale din serial. Se poate înota acolo, de pe stânci, iar tururile cu caiacul care ocolesc zidurile pleacă din același loc și durează în jur de trei ore.

Prin oraș: Stradun, scări și parcuri

În interiorul zidurilor, aproape fiecare stradă a fost folosită la un moment dat. Câteva locuri sunt însă recunoscute imediat.

Stradun, artera principală pavată cu calcar lustruit de secole de pași

Stradun, strada principală, pavată cu calcar lucios, apare în scenele de mulțime și în procesiuni. Este și cel mai bun loc pentru a înțelege orașul: la un capăt fântâna lui Onofrio, la celălalt turnul cu ceas, iar de o parte și de alta străduțe care urcă în trepte.

Scările iezuiților, cele optzeci și ceva de trepte baroce care urcă spre biserica Sfântul Ignatie, sunt locul de unde pornește cea mai discutată scenă a serialului. Au fost construite în 1738 și, ironic, sunt astăzi un punct de întâlnire vesel, cu oameni care se fotografiază pe ele la orice oră.

Parcul Gradac, în afara zidurilor, spre vest, a găzduit scena unei nunți care se termină prost. Este un parc public liniștit, cu pini și priveliște spre mare, aproape gol chiar și în sezon, exact pentru că majoritatea vizitatorilor nu ies din orașul vechi.

Portul vechi, punctul de plecare spre Lokrum și spre insulele Elafiti

Merită menționat și Trsteno, un arboretum aflat la vreo optsprezece kilometri nord de oraș, întemeiat în jurul anului 1492 și considerat cel mai vechi de acest fel din regiune. Acolo s-au filmat grădinile palatului regal. Se ajunge cu autobuzul local în aproximativ patruzeci de minute și este, în plus, un refugiu răcoros într-o zi de vară.

Lokrum, insula care a fost Qarth

Insula verde din fața portului, la un sfert de oră cu barca, a jucat orașul-oază din al doilea sezon. Este o rezervă naturală, cu ruinele unei mănăstiri benedictine din 1023, o grădină botanică, un lac sărat și o populație de păuni care se plimbă nestingheriți printre vizitatori.

Lokrum, la un sfert de oră cu barca din portul vechi

În centrul de vizitare al insulei se află o replică a tronului din serial, dăruită orașului de producători după terminarea filmărilor. Se poate sta pe el și, spre deosebire de aproape orice altă atracție legată de serial, nu costă nimic în plus.

Un detaliu practic important: pe Lokrum nu se poate rămâne peste noapte. Ultima barcă pleacă seara și nu există cazare, în parte din motive de protecție a rezervației, în parte din cauza unei legende locale despre un blestem lăsat de călugării alungați de acolo. Oricare ar fi motivul, planifică-ți întoarcerea.

Priveliștea de pe dealul Srđ

Telecabina urcă în patru minute pe dealul din spatele orașului, la peste patru sute de metri, de unde se vede tot: zidurile, portul, Lokrum și, în zilele senine, insulele Elafiti până departe.

Orașul vechi la căderea serii, de la stația superioară a telecabinei

Instalația a fost construită în 1969, distrusă în timpul asediului din 1991 și refăcută abia în 2010. În fortul de pe creastă funcționează astăzi un muzeu dedicat războiului din anii nouăzeci, iar vizita lui schimbă complet perspectiva asupra orașului de dedesubt. Dubrovnikul a fost bombardat masiv în 1991 și 1992, iar acoperișurile roșii pe care le fotografiază toată lumea sunt, în bună parte, refăcute după asediu.

Dacă nu vrei să plătești telecabina, există o potecă în serpentine care urcă în aproximativ o oră, dar este complet expusă la soare și nu o recomand la prânz, vara.

Ce nu e în Dubrovnik: Split, Klis, Šibenik

O confuzie frecventă: multe scene pe care oamenii le caută în Dubrovnik au fost filmate, de fapt, cu două-trei ore mai la nord.

Toate acestea se leagă natural într-un traseu cu mașina de-a lungul coastei. Am scris pe larg despre Palatul lui Dioclețian din Split, unde subsolurile romane sunt oricum una dintre cele mai impresionante structuri antice păstrate din Europa, și despre Croația cu mașina, din Istria până în Dalmația.

Irlanda de Nord: Winterfell la Castle Ward

Curtea castelului din nord, cea în care se trage cu arcul în primul episod, este ferma unei proprietăți din secolul al XVIII-lea de pe malul golfului Strangford, în comitatul Down, la aproximativ o oră de Belfast.

Clădirea principală, administrată de National Trust, este o curiozitate arhitecturală în sine: o fațadă în stil clasic pe o latură și una gotică pe cealaltă, rezultatul unui dezacord conjugal legendar între proprietarii care au construit-o. Ce s-a filmat, însă, este curtea fermei, cu zidurile ei de piatră.

Astăzi există acolo o ofertă completă pentru vizitatori: se poate trage cu arcul chiar în curtea din serial, se pot închiria costume și biciclete, iar proprietatea are trasee prin pădure și pe malul golfului. Este singura locație din acest ghid unde experiența organizată chiar adaugă ceva, în loc să fie doar un pretext comercial. Programul și biletele sunt publicate pe pagina oficială National Trust a domeniului Castle Ward.

Dark Hedges, drumul cel mai fotografiat

Aleea de fagi de pe Bregagh Road, lângă Stranocum, a devenit imaginea drumului principal al regatului. A fost plantată în jurul anului 1775 de familia care stăpânea moșia din spatele ei, ca alee de acces spre conac, iar trunchiurile s-au împletit în timp într-un tunel care arată, la lumină bună, cu totul nefiresc.

Dark Hedges, aleea de fagi plantată acum aproape două secole și jumătate

Trei lucruri de știut înainte să mergi. Primul: drumul este închis traficului auto, tocmai pentru a proteja rădăcinile, deci se parcurge pe jos, iar parcarea se face la hotelul din apropiere sau în spațiile amenajate. Al doilea: din arborii inițiali au mai rămas în jur de nouăzeci, iar furtunile din ultimii ani au doborât mai mulți dintre ei. Al treilea: este probabil cel mai aglomerat punct din tot circuitul, iar la prânz, în sezon, o fotografie fără oameni în cadru este practic imposibilă.

Soluția este banală și funcționează: vino la răsărit. Lumina care intră lateral printre trunchiuri este oricum mult mai bună atunci, iar ceața dimineții, frecventă în zonă, face exact ce speră toată lumea de la locul ăsta.

Coasta Antrim: Ballintoy, Larrybane, Cushendun

Cea mai densă concentrare de locații se află pe circa treizeci de kilometri de coastă, între Ballycastle și Portrush. Toate se leagă pe același drum panoramic și se pot bifa într-o singură zi.

Ballintoy, portul minuscul care a jucat rolul portului din Insulele de Fier

Portul Ballintoy este cel mai convingător dintre toate. Un port de pescuit minuscul, la capătul unui drum îngust și abrupt, cu o casă de piatră și câteva bărci, care a jucat portul insulelor din nord. Arată aproape identic cu cadrele din serial, fiindcă nu s-a schimbat nimic. Intrarea este liberă, dar drumul de coborâre are curbe strânse și nu este potrivit pentru rulote.

Cariera Larrybane, chiar lângă parcarea podului suspendat Carrick-a-Rede, a găzduit tabăra unei armate și duelul dintre doi personaje. Astăzi este o carieră de calcar dezafectată, cu iarbă crescută peste ea și priveliște spre insula Sheep. Merită mai ales combinată cu podul.

Podul suspendat Carrick-a-Rede, întins pe treizeci de metri la treizeci de metri deasupra apei, nu este o locație de filmare, dar este chiar acolo. Se vizitează cu bilet cu oră fixă, administrat tot de National Trust, și se epuizează repede în sezon.

Peșterile de la Cushendun, săpate de mare în roci vechi de sute de milioane de ani, sunt locul unei scene memorabile din al doilea sezon. Se ajunge la ele pe jos, în câteva minute din satul Cushendun, accesul este liber și, spre deosebire de restul, sunt rareori aglomerate.

Plaja Downhill, cu templul Mussenden cocoțat pe stâncă deasupra ei, a jucat insula-cetate a unei case regale. Templul este o bibliotecă rotundă construită în secolul al XVIII-lea, iar plaja de dedesubt se întinde pe kilometri și este accesibilă liber.

Castelul Dunluce, folosit în cadrele de ansamblu ale cetății insulare din nord

Tot pe acest traseu se află și Giant’s Causeway, coloanele hexagonale de bazalt formate de o erupție acum circa șaizeci de milioane de ani. Nu este o locație de filmare, dar este cel mai important obiectiv natural al insulei și ar fi absurd să treci pe lângă el. Accesul la coloane este gratuit; se plătește doar centrul de vizitare și parcarea.

Giant’s Causeway nu apare în serial, dar este pe același drum și merită oprirea

Tollymore și pădurile din Mourne

Prima scenă a primului episod, cea cu patrula dincolo de zid, s-a filmat în parcul forestier Tollymore, la poalele munților Mourne, în comitatul Down. Tot acolo a fost găsită haita de lupi.

Tollymore Forest Park, primul parc forestier din Irlanda de Nord

Tollymore a fost, în 1955, primul parc forestier declarat ca atare în Irlanda de Nord. Are poteci marcate de-a lungul râului Shimna, poduri de piatră din secolul al XVIII-lea, peșteri artificiale și o colecție de conifere bătrâne care chiar dau senzația de pădure nordică. Intrarea se plătește pentru mașină, mersul pe jos este liber, iar traseele au între trei și opt kilometri.

Munții Mourne din jur sunt cei care, se spune, l-au inspirat pe C.S. Lewis pentru peisajele din Narnia. Se ridică direct din mare, sunt traversați de un zid de piatră uscată lung de treizeci și cinci de kilometri, construit manual la începutul secolului trecut, și oferă cele mai bune drumeții din regiune.

Belfast: vitralii, uși și studiouri

Orașul a fost baza logistică a producției timp de zece ani, iar urmele au rămas în peisajul urban, sub forme neașteptate.

Vitraliile. De-a lungul unui traseu care leagă cartierul Titanic de centru sunt instalate șase vitralii mari, fiecare dedicat câte unui sezon. Au fost montate ca instalație temporară, au avut atât de mult succes încât au rămas, și se parcurg pe jos în aproximativ o oră, cu harta disponibilă la centrul de informare turistică.

Ușile. Când o furtună a doborât mai mulți fagi de la Dark Hedges, lemnul a fost recuperat și sculptat în zece uși masive, fiecare povestind un sezon. Ele au fost montate în pub-uri și hoteluri răspândite prin toată Irlanda de Nord, de obicei aproape de câte o locație de filmare. Găsirea lor este, în sine, un pretext bun de circuit.

Studiourile. Halele de la Titanic Studios, unde s-au construit interioarele, nu se vizitează. Există în schimb un tur amenajat separat, la Banbridge, la sud de Belfast, deschis din 2022, cu decoruri originale, costume și recuzită. Este o atracție cu bilet, nu un obiectiv public.

Cât ești în Belfast, cartierul Titanic merită oricum: acolo a fost construit vasul, iar muzeul dedicat lui este printre cele mai bine făcute din Regatul Unit. Macaralele galbene de pe fostul șantier naval sunt vizibile din tot orașul.

Itinerar și logistică

Cele două destinații nu se leagă între ele: sunt la capete opuse ale Europei, iar zborul direct nu există. Se tratează ca două călătorii separate.

Dubrovnik: două zile ajung

Irlanda de Nord: trei zile cu mașina

Dacă tot ajungi în zonă, insula are mult mai mult de oferit. Am scris despre Wild Atlantic Way, drumul de coastă din Republica Irlanda, și despre Dublin în trei zile, ambele la câteva ore de mers de Belfast, dar în altă țară, cu altă monedă.

Întrebări frecvente (FAQ)