By
Pe o singură fâșie de coastă, Islanda și-a adunat parcă toate superlativele: cascade în spatele cărora poți păși, plaje de un negru absolut păzite de coloane de bazalt, ghețari care coboară până lângă șosea și o lagună în care aisbergurile plutesc alene spre ocean. Coasta de Sud este, pe drept cuvânt, regiunea-vedetă a țării și primul contact al majorității călătorilor cu natura ei copleșitoare.
În acest ghid parcurgem împreună toate marile opriri ale Coastei de Sud, de la Seljalandsfoss până la Diamond Beach, cu sfaturi practice de organizare și avertismentele de siguranță care aici chiar contează. Pregătește pelerina de ploaie: urmează cea mai spectaculoasă zi (sau două) din vacanța ta islandeză.
De ce Coasta de Sud este regiunea-vedetă
Coasta de Sud se întinde de la Reykjavik spre est, de-a lungul șoselei 1, până la laguna glaciară Jökulsárlón. Este porțiunea cu cea mai mare densitate de minuni naturale din Islanda, toate la câțiva pași de drumul principal: nu ai nevoie de 4×4, de drumeții lungi sau de ghid ca să vezi esențialul. De aceea este și traseul clasic al primei zile de road trip sau al excursiilor de o zi din capitală.
Peisajul este un curs intensiv de geologie islandeză: falezele verzi ale vechii linii de coastă, deasupra cărora stau ghețarii Eyjafjallajökull și Mýrdalsjökull, câmpiile negre de sedimente glaciare, iar la mijloc, oceanul care mușcă neobosit din țărm. Vara, totul se colorează cu violetul câmpurilor de lupini; iarna, cascadele îngheață parțial și plajele negre contrastează cu zăpada. Nu există sezon prost aici, doar vreme schimbătoare.
Cascadele: Seljalandsfoss și Skógafoss
Seljalandsfoss, cascada prin spatele căreia poți trece
Prima mare oprire venind dinspre Reykjavik, Seljalandsfoss cade 60 de metri peste buza unei vechi faleze marine. Atracția ei unică: poteca ce trece prin spatele perdelei de apă, o experiență pe care puține cascade din lume o oferă. Vei ieși stropit din cap până în picioare și cu zâmbetul pe buze; pelerina și husele impermeabile pentru telefon sunt esențiale. La câteva sute de metri se ascunde Gljúfrabúi, o cascadă-bijuterie închisă într-un canion îngust, pe care mulți o ratează.
Skógafoss, zidul de apă cu curcubeie
La o jumătate de oră mai la est, Skógafoss se prăbușește de la 60 de metri pe o lățime de 25, într-un nor permanent de stropi în care soarele agață aproape mereu câte un curcubeu, uneori dublu. Poți merge pe plaja de pietriș până aproape de baza zidului de apă sau poți urca cele câteva sute de trepte până la platforma de sus, de unde pornește și traseul de drumeție Fimmvörðuháls, printre zeci de alte cascade.
Legenda spune că primul colonist al zonei, Þrasi, și-ar fi îngropat comoara într-o grotă din spatele cascadei Skógafoss. Un localnic ar fi găsit cândva inelul cufărului, folosit apoi la ușa bisericii din Skógar. Muzeul etnografic de acolo, cu casele lui tradiționale cu acoperiș de iarbă, merită o oprire scurtă.
Plajele negre: Reynisfjara, Dyrhólaey și Vík
Reynisfjara, cea mai faimoasă plajă neagră din lume
Nisipul negru ca tăciunele, orga uriașă de coloane hexagonale de bazalt de la Garðar, peștera Hálsanefshellir și stâncile Reynisdrangar răsărind din valuri: Reynisfjara arată ca un decor de fantezie, iar vara falezele ei se umplu de papagali de mare. Este locul cel mai fotografiat de pe întreaga coastă, dar și cel mai periculos: valurile trădătoare, despre care vorbim la capitolul de siguranță, cer respect absolut.
Dyrhólaey, arcada de deasupra oceanului
Promontoriul Dyrhólaey, cu marea lui arcadă de piatră prin care pot trece bărci, oferă cea mai bună panoramă a coastei: spre vest, plaja neagră se întinde la nesfârșit; spre est, se văd Reynisdrangar; în spate, ghețarul Mýrdalsjökull. Sus veghează un far cocoțat pe faleză, iar în lunile de vară promontoriul devine unul dintre cele mai accesibile locuri pentru observat papagalii de mare.
Vík í Mýrdal, satul dintre munte și ocean
Cel mai sudic sat al Islandei este și cea mai practică bază de înnoptat de pe coastă: benzinărie, restaurante, magazine și priveliști în toate direcțiile. Urcă la bisericuța cu acoperiș roșu de pe deal pentru vederea clasică peste sat, plaja neagră și stâncile din larg, iar vara coboară printre lupinii care îmbracă dealurile în violet.
Ghețarii: drumeții pe gheață
Puține locuri din lume îți pun un ghețar la o asemenea îndemână. Sólheimajökull, o limbă de gheață a ghețarului Mýrdalsjökull, se află la doar câteva minute de șoseaua 1: o potecă scurtă te duce până la marginea gheții, unde pornesc turele ghidate cu colțari, piolet și cască. Mai la est, în zona Skaftafell din parcul național Vatnajökull, limbile ghețarului uriaș coboară printre munți, iar iarna se organizează tururi în faimoasele peșteri de gheață albastră.
Important: pe gheață se urcă exclusiv cu ghid autorizat. Crevasele ascunse și tunelurile instabile fac ghețarii extrem de periculoși pentru cei neechipați, oricât de blândă ar părea suprafața de la margine. Turele ghidate sunt însă accesibile oricui are o condiție fizică rezonabilă și transformă o zi pe Coasta de Sud într-o mică expediție polară.
Jökulsárlón și Diamond Beach
Punctul culminant al coastei se află la capătul ei estic: laguna glaciară Jökulsárlón, unde limba ghețarului Breiðamerkurjökull se rupe în aisberguri alb-albastre care plutesc lent spre mare, printre foci curioase. Poți admira spectacolul de pe mal, în plimbări nesfârșite, sau de aproape, din bărcile amfibie și zodiacurile care navighează vara printre ghețuri.
Chiar peste drum, curentul scoate bucățile de gheață pe plaja neagră Breiðamerkursandur, botezată Diamond Beach: blocuri de gheață șlefuite de valuri strălucesc pe nisipul negru ca niște diamante uriașe, mai ales în lumina joasă a dimineții sau a serii. Este una dintre cele mai suprarealiste imagini pe care le poți vedea în Europa și încheierea perfectă a traseului pe Coasta de Sud.
Cum îți organizezi vizita
Distanțele sunt mai mari decât par: de la Reykjavik la Vík sunt aproximativ două ore și jumătate de condus fără opriri, iar până la Jökulsárlón, aproape cinci. Într-o singură zi foarte lungă poți vedea cascadele, Reynisfjara și Vík; pentru a ajunge relaxat și la ghețari și la lagună, ideale sunt două zile, cu noapte la Vík sau în zona Kirkjubæjarklaustur.
Cea mai bună formulă rămâne integrarea coastei într-un tur complet al insulei: primele zile din itinerarul nostru de 10 zile pe Ring Road acoperă exact acest traseu, în ritmul potrivit. Dacă nu conduci, există excursii organizate de o zi și de două zile din Reykjavik, inclusiv variante care combină coasta cu Circuitul de Aur sau cu vânătoarea de auroră boreală în serile de iarnă.
Siguranța pe Coasta de Sud
Frumusețea de aici vine la pachet cu riscuri reale, iar cel mai serios poartă un nume blând: sneaker waves, valurile-furișate de la Reynisfjara. Din serii de valuri mărunte, unul urcă brusc zeci de metri pe plajă, cu o forță care poate târî un adult în oceanul înghețat. Regulile sunt simple și nenegociabile: nu întoarce niciodată spatele oceanului, păstrează distanța mare față de linia apei, respectă semafoarele și panourile de avertizare de la intrare și ține copiii de mână.
Restul ține de bunul-simț islandez: vântul poate doborî omul și portiera deopotrivă, vremea se schimbă în minute, iar iarna poleiul face potecile de la cascade alunecoase (colțarii ușori de gheață costă puțin și ajută enorm). Nu urca pe aisbergurile de pe Diamond Beach, oricât de stabile ar părea: curentul le poate lua cu tine cu tot. Cu prudența la bord, Coasta de Sud rămâne o bucurie de la primul până la ultimul kilometru.
Întrebări frecvente (FAQ)
Resurse utile: Reynisfjara pe Wikipedia și Jökulsárlón pe Wikipedia.
Concluzie
Coasta de Sud este Islanda concentrată la maximum: în mai puțin de 400 de kilometri treci prin spatele unei cascade, calci pe nisip negru păzit de coloane de bazalt, urci pe un ghețar și privești aisberguri strălucind ca diamantele pe plajă. Puține drumuri din lume oferă atâta spectacol la fiecare oprire.
Dă-i timpul pe care îl merită, ideal două zile, respectă oceanul și vremea, și păstrează bateriile încărcate: aici se nasc fotografiile care definesc o vacanță islandeză. Iar dacă rămâi cu poftă de mai mult, restul insulei te așteaptă, în jurul aceleiași șosele care nu se termină niciodată. Drum bun printre gheață și foc!
