Monsanto este un sat din estul Portugaliei, lipit de granița cu Spania, construit pe un deal de granit acoperit de bolovani uriași. Oamenii nu i-au dat la o parte, pentru că nu aveau cum. Au construit între ei, sub ei și uneori direct pe ei, iar unele case au drept acoperiș o singură piatră de câteva sute de tone. Nu este o reconstrucție pentru turiști, ci felul în care s-a locuit aici sute de ani.
Cum arată de fapt casele, ce este cu castelul de pe vârf, legenda vițelului aruncat peste ziduri, cum se ajunge și cât de greu se merge.
Cum arată de fapt Monsanto
Satul urcă pe un versant de granit până la aproximativ 750 de metri, iar bolovanii sunt peste tot: în curți, în mijlocul străzilor, în pereții caselor. Soluția locală a fost pragmatică. Unde piatra bloca drumul, s-a construit în jurul ei. Unde era o piatră mare și plată, a devenit acoperiș. Unde erau două alăturate, s-a zidit între ele și a ieșit o cameră.
Rezultatul este un sat în care este greu să spui unde se termină geologia și unde începe arhitectura. Casa cea mai fotografiată are un singur bolovan pe post de acoperiș complet, fără nicio structură dedesubt.
Materialul este același peste tot: granit cenușiu, uneori cu tencuială albă pe interior. Ferestrele sunt mici, ușile joase, iar unele porți au ancadramente sculptate manuelin, din secolul al șaisprezecelea, semn că satul a fost cândva prosper.
Castelul de pe vârf și explozia care l-a distrus
Deasupra satului, pe creastă, stau ruinele unui castel dat în secolul al doisprezecelea ordinului templier de către primul rege al Portugaliei. Poziția explică totul: de aici se vede toată câmpia până în Spania, iar zona a fost linie de frontieră disputată timp de secole.
Castelul nu a căzut în luptă. În secolul al nouăsprezecelea, depozitul de muniție a explodat și a distrus o mare parte din ziduri. Ce a rămas sunt fragmente de curtină, cisterne săpate în rocă și morminte antropomorfe tăiate direct în granit, mai vechi decât castelul.
Urcarea de la sat durează între douăzeci și treizeci de minute, pe o potecă pietruită și abruptă. Nu este tehnică, dar cere încălțăminte bună, pentru că piatra este lustruită de trecere și alunecă.
Legenda asediului și cocoșul de argint
Povestea locală spune că satul a fost asediat îndelung, iar când proviziile aproape se terminaseră, sătenii au aruncat peste ziduri ultimul vițel, îndopat cu ultimele grâne. Asediatorii au tras concluzia că înăuntru există hrană din belșug și au renunțat. Este un motiv care apare în multe locuri din Europa, dar aici se sărbătorește anual.
În fiecare an, pe 3 mai, femeile din sat urcă pe zidurile castelului și aruncă de acolo oale de lut umplute cu flori. Este una dintre puținele sărbători din Portugalia care încă păstrează gestul original, nu doar amintirea lui.
Al doilea simbol al satului este un cocoș de argint. În 1938, într-un concurs organizat de regimul de atunci, Monsanto a fost declarat cel mai portughez sat din Portugalia, iar premiul a fost un cocoș de argint așezat pe turnul din sat. Originalul se păstrează în sat, iar pe turn stă o replică.
Meșteșugul local este marafona, o păpușă din cârpă construită pe două bețe încrucișate, fără chip. Se punea sub perna miresei sau în casă ca talisman de protecție, mai ales împotriva furtunilor. Nu are față dintr-un motiv practic transformat în tradiție: era făcută din resturi de haine, de femei care nu aveau timp de detalii. Se vinde în sat și este singurul suvenir de aici care înseamnă ceva.
Ce mai vezi în jur
Monsanto face parte dintr-o rețea de douăsprezece sate istorice din interiorul Portugaliei, majoritatea foste puncte de frontieră fortificate. Sunt suficient de aproape unele de altele încât să legi trei sau patru într-un traseu de două zile.
- Idanha-a-Velha: la doisprezece kilometri, un sat construit peste ruinele unui oraș roman, cu bazilică paleocreștină și pietre inscripționate reutilizate în ziduri.
- Penha Garcia: cu un defileu în care se văd fosile de trilobiți direct în stâncă, pe un traseu marcat.
- Sortelha: sat fortificat pe un pinten stâncos, cu ziduri intacte și tot atâtea blocuri de granit ca la Monsanto.
- Castelo Novo și Belmonte: al doilea cu o comunitate evreiască ce a supraviețuit ascunsă secole întregi.
- Rezervația Dark Sky Alqueva, la sud, una dintre primele zone din lume certificate pentru observarea cerului nocturn.
Zona este una dintre cele mai depopulate din Portugalia. Asta înseamnă drumuri goale și liniște, dar și că serviciile sunt rare: alimentează plinul când poți și nu conta pe restaurant deschis după ora zece seara.
Cum se vizitează concret
Mașinile nu urcă în partea de sus a satului. Se parchează la intrare și se merge pe jos, pe străzi care sunt de fapt scări de piatră, în pantă continuă. Este un sat obositor fizic, iar pe vreme umedă devine alunecos.
Vara, temperaturile din interiorul Portugaliei trec frecvent de patruzeci de grade, iar granitul reține căldura până noaptea. Vizita se face dimineața devreme sau spre seară, niciodată la prânz în iulie sau august.
Satul a fost folosit ca decor pentru un serial de televiziune de mare succes, ceea ce a adus un val de vizitatori și a schimbat vizibil weekendurile. În timpul săptămânii, în afara sezonului, rămâne însă un sat cu câteva sute de locuitori, foarte liniștit.
Cum ajungi, unde dormi și cât stai
| Aspect | Detaliu |
|---|---|
| Din Castelo Branco | aproximativ 45 de minute cu mașina |
| Din Lisabona | în jur de 3 ore |
| Din Porto | aproximativ 3 ore și jumătate |
| Zile necesare | o jumătate de zi pentru sat, 2 zile cu împrejurimile |
| Perioada bună | aprilie – iunie și septembrie – octombrie |
| De evitat | prânzul în iulie și august, când granitul radiază căldură |
| Cazare | pensiuni mici în sat și în Idanha-a-Nova |
Transportul public până aici este rar și incomod, deci mașina este soluția realistă. Drumul de la Castelo Branco este bun, iar ultima porțiune urcă în serpentine largi. Parcarea de la intrarea în sat se umple în weekendurile de vară.
A dormi în sat schimbă complet vizita: după plecarea excursiilor de o zi, satul se golește, iar seara se vede tot până în Spania. Rețeaua satelor istorice este descrisă de asociația care le administrează, iar informațiile generale de călătorie, de biroul național de turism.
Întrebări frecvente (FAQ)
Concluzie
Monsanto nu este un sat pitoresc amenajat, ci soluția pe care au găsit-o niște oameni care aveau de construit pe un deal plin de bolovani pe care nu îi puteau muta.
Vino primăvara sau toamna, urcă la castel dimineața, ia încălțăminte cu talpă bună și, dacă poți, rămâi peste noapte, pentru că seara satul redevine al locuitorilor lui.
