Transilvania - Mergi prin lume https://mergiprinlume.ro Explore Fly Dream Wed, 19 Aug 2026 08:08:27 +0000 ro-RO hourly 1 https://mergiprinlume.ro/wp-content/uploads/2026/03/cropped-icon-32x32.png Transilvania - Mergi prin lume https://mergiprinlume.ro 32 32 Sighișoara, Sibiu și satele săsești din Transilvania https://mergiprinlume.ro/transilvania-sighisoara-sibiu-sate-sasesti/ Wed, 19 Aug 2026 08:08:27 +0000 https://mergiprinlume.ro/?p=16366 Ghid pentru satele săsești din Transilvania, Sighișoara și Sibiu: biserici fortificate, cetăți, traseu de patru zile, cazare și costuri reale.

The post Sighișoara, Sibiu și satele săsești din Transilvania first appeared on Mergi prin lume.

]]> /* ===== Stiluri blindate impotriva temei WordPress (scop: #mpl-art), paleta Europa Centrala si de Est ===== */ #mpl-art { --est-deep: #3a3f5c; --est-deep-dark: #22253a; --est-copper: #a34a4a; --est-gold: #c08b45; --est-cream: #faf7f2; --est-warm: #e8e2d8; --est-text: #242427; --est-text-light: #5f6068; --est-border: #dad3c6;

max-width: 800px !important; margin: 0 auto !important; padding: 0 20px !important; font-family: 'Segoe UI', 'Helvetica Neue', Arial, sans-serif !important; color: var(--est-text) !important; line-height: 1.8 !important; font-size: 17.5px !important; background: transparent !important; } #mpl-art * { box-sizing: border-box !important; }

#mpl-art .est-featured { margin: 20px 0 0 !important; border-radius: 12px !important; overflow: hidden !important; box-shadow: 0 6px 24px rgba(58,63,92,0.26) !important; } #mpl-art .est-featured img { width: 100% !important; height: auto !important; display: block !important; max-width: 100% !important; }

#mpl-art h2 { font-family: 'Georgia', serif !important; font-size: 1.72rem !important; color: var(--est-deep) !important; margin: 2.6rem 0 1rem !important; padding: 0 0 0.5rem !important; border-bottom: 3px solid var(--est-gold) !important; border-top: none !important; background: none !important; line-height: 1.3 !important; font-weight: 700 !important; text-transform: none !important; letter-spacing: normal !important; } #mpl-art h3 { font-family: 'Georgia', serif !important; font-size: 1.3rem !important; color: var(--est-copper) !important; margin: 1.8rem 0 0.7rem !important; padding: 0 !important; background: none !important; font-weight: 700 !important; text-transform: none !important; } #mpl-art p { margin: 0 0 1.2rem !important; color: var(--est-text) !important; font-family: 'Segoe UI','Helvetica Neue',Arial,sans-serif !important; font-size: 1rem !important; line-height: 1.8 !important; } #mpl-art ul { margin: 0 0 1.2rem !important; padding-left: 1.4rem !important; lest-style: disc !important; } #mpl-art li { margin-bottom: 0.5rem !important; color: var(--est-text) !important; line-height: 1.8 !important; }

#mpl-art a { color: var(--est-deep) !important; text-decoration: underline !important; text-decoration-color: var(--est-gold) !important; text-underline-offset: 3px !important; transition: color 0.2s !important; box-shadow: none !important; } #mpl-art a:hover { color: var(--est-copper) !important; }

#mpl-art .est-intro { font-size: 1.12rem !important; color: var(--est-text-light) !important; border-left: 4px solid var(--est-gold) !important; padding-left: 20px !important; margin: 1.6rem 0 2rem !important; line-height: 1.8 !important; font-style: italic !important; }

#mpl-art .est-toc { background: linear-gradient(135deg, var(--est-cream), var(--est-warm)) !important; border: 1px solid var(--est-border) !important; border-left: 5px solid var(--est-deep) !important; border-radius: 10px !important; padding: 24px 30px !important; margin: 2rem 0 !important; } #mpl-art .est-toc-title { font-family: 'Georgia', serif !important; font-size: 1.2rem !important; font-weight: bold !important; color: var(--est-deep) !important; margin: 0 0 12px !important; } #mpl-art .est-toc ol { margin: 0 !important; padding-left: 22px !important; } #mpl-art .est-toc li { margin-bottom: 7px !important; font-size: 1rem !important; } #mpl-art .est-toc a { color: var(--est-text) !important; text-decoration: none !important; font-weight: 600 !important; } #mpl-art .est-toc a:hover { color: var(--est-deep) !important; text-decoration: underline !important; }

#mpl-art .est-img { margin: 1.8rem 0 !important; border-radius: 10px !important; overflow: hidden !important; box-shadow: 0 4px 18px rgba(0,0,0,0.12) !important; } #mpl-art .est-img img { width: 100% !important; max-width: 100% !important; max-height: 470px !important; object-fit: cover !important; display: block !important; } #mpl-art .est-img-caption { background: var(--est-warm) !important; padding: 10px 16px !important; font-size: 0.86rem !important; color: var(--est-text-light) !important; text-align: center !important; font-style: italic !important; }

#mpl-art .est-tip { background: linear-gradient(135deg, #f4ede2, var(--est-warm)) !important; border-left: 5px solid var(--est-gold) !important; border-radius: 0 10px 10px 0 !important; padding: 18px 22px !important; margin: 1.6rem 0 !important; font-size: 0.98rem !important; line-height: 1.7 !important; } #mpl-art .est-tip strong { color: var(--est-deep) !important; } #mpl-art .est-tip-title { display: block !important; font-weight: 700 !important; color: var(--est-deep) !important; margin-bottom: 5px !important; font-family: 'Georgia', serif !important; }

#mpl-art .est-table-wrap { overflow-x: auto !important; margin: 1.8rem 0 !important; border-radius: 10px !important; box-shadow: 0 2px 14px rgba(0,0,0,0.08) !important; } #mpl-art .est-table { width: 100% !important; border-collapse: collapse !important; font-size: 0.9rem !important; background: #fff !important; } #mpl-art .est-table thead th { background: var(--est-deep) !important; color: #fff !important; padding: 12px 14px !important; text-align: left !important; font-weight: 600 !important; border: none !important; } #mpl-art .est-table td { padding: 11px 14px !important; border-bottom: 1px solid var(--est-border) !important; vertical-align: top !important; color: var(--est-text) !important; } #mpl-art .est-table td:first-child { font-weight: 700 !important; color: var(--est-deep-dark) !important; } #mpl-art .est-table tbody tr:nth-child(even) { background: var(--est-cream) !important; } #mpl-art .est-table tbody tr:nth-child(odd) { background: #fff !important; } #mpl-art .est-table tfoot td { background: var(--est-warm) !important; font-weight: 700 !important; color: var(--est-deep-dark) !important; border-top: 2px solid var(--est-deep) !important; }

#mpl-art .est-faq-item { border: 1px solid var(--est-border) !important; border-radius: 10px !important; margin-bottom: 12px !important; overflow: hidden !important; } #mpl-art .est-faq-q { background: linear-gradient(135deg, var(--est-cream), var(--est-warm)) !important; padding: 16px 20px !important; font-family: 'Georgia', serif !important; font-weight: 700 !important; color: var(--est-deep) !important; font-size: 1.05rem !important; cursor: pointer !important; display: flex !important; justify-content: space-between !important; align-items: center !important; } #mpl-art .est-faq-q::after { content: '\25BC' !important; font-size: 0.7rem !important; color: var(--est-gold) !important; transition: transform 0.3s ease !important; margin-left: 12px !important; flex-shrink: 0 !important; } #mpl-art .est-faq-item.est-active .est-faq-q::after { transform: rotate(180deg) !important; } #mpl-art .est-faq-a { display: none !important; padding: 16px 20px !important; font-size: 0.98rem !important; color: var(--est-text-light) !important; line-height: 1.7 !important; } #mpl-art .est-faq-item.est-active .est-faq-a { display: block !important; }

#mpl-art .est-related { background: linear-gradient(135deg, var(--est-cream), var(--est-warm)) !important; border: 1px solid var(--est-border) !important; border-left: 5px solid var(--est-deep) !important; border-radius: 10px !important; padding: 22px 28px !important; margin: 2rem 0 !important; } #mpl-art .est-related-title { font-family: 'Georgia', serif !important; font-size: 1.2rem !important; font-weight: bold !important; color: var(--est-deep) !important; margin: 0 0 10px !important; } #mpl-art .est-related ul { lest-style: none !important; padding: 0 !important; margin: 0 !important; font-size: 0.98rem !important; } #mpl-art .est-related li { padding: 7px 0 !important; border-bottom: 1px solid var(--est-border) !important; margin: 0 !important; } #mpl-art .est-related li:last-child { border-bottom: none !important; } #mpl-art .est-related a { color: var(--est-deep) !important; font-weight: 700 !important; text-decoration: none !important; } #mpl-art .est-related a:hover { text-decoration: underline !important; }

#mpl-art .est-conclusion { background: linear-gradient(135deg, var(--est-deep), var(--est-deep-dark)) !important; color: #e5e3dc !important; border-radius: 12px !important; padding: 28px 32px !important; margin: 2.2rem 0 !important; } #mpl-art .est-conclusion h2 { color: #dcb877 !important; border: none !important; margin-top: 0 !important; padding: 0 !important; background: none !important; } #mpl-art .est-conclusion p { color: #e5e3dc !important; margin-bottom: 0.8rem !important; } #mpl-art .est-conclusion p:last-child { margin-bottom: 0 !important; }

@media (max-width: 600px) { #mpl-art { font-size: 16px !important; } #mpl-art h2 { font-size: 1.4rem !important; } #mpl-art .est-toc { padding: 18px 20px !important; } } #mpl-art p, #mpl-art li, #mpl-art ol, #mpl-art ul { font-family: 'Segoe UI','Helvetica Neue',Arial,sans-serif !important; }

Case colorate din Sighisoara, cu turnul cu ceas in fundal

Satele săsești din Transilvania sunt rezultatul unei colonizări începute acum opt sute de ani, când regii Ungariei au adus meșteri și țărani din zona Rinului și a Mosellei ca să apere și să dezvolte granița de est. Au rămas peste două sute de sate cu aceeași structură: o uliță largă, case cu poartă mare la stradă și, în mijloc, o biserică înconjurată de ziduri.

Articolul de față e un traseu de patru zile prin zonă: cele trei orașe mari, cele mai bune biserici fortificate, ce s-a întâmplat cu populația săsească după 1990, unde dormi, cât costă și ce merită ocolit.

Satele săsești din Transilvania: cine le-a construit

Colonizarea a început în secolul al doisprezecelea, la chemarea regelui Géza al doilea. Coloniștii veneau din zona Rinului, a Mosellei și din Flandra, dar au fost numiți generic sași, denumire care a rămas.

Sat cu turn de biserica pe un deal verde, langa Sibiu

Satele din jurul Sibiului, majoritatea intemeiate de coloni sasi. Foto: Pexels

În schimbul apărării graniței, au primit privilegii extinse: autoguvernare, dreptul de a-și alege preoții și judecătorii, scutiri fiscale. Au format o comunitate distinctă, cu limba, religia și instituțiile proprii, care a funcționat aproape opt sute de ani.

Case sasesti cu porti mari pe o ulita de pamant, la Biertan

Biertan, cu una dintre cele mai bine pastrate biserici fortificate din tara. Foto: Pexels

Pisica pe o ulita pavata cu muscate rosii, la Viscri

Viscri, satul care a devenit cunoscut international dupa vizitele regelui Charles. Foto: Pexels

Structura satului e imediat recognoscibilă: o singură uliță foarte largă, case aliniate perpendicular pe stradă, cu poartă mare pentru căruțe și cu curte lungă în spate, și biserica fortificată în centru.

Poarta veche de lemn, neagra si arcuita, intr-un zid alb

Portile mari, prin care intra caruta cu fan direct in curte. Foto: Pexels

Balcon rustic din lemn sculptat pe o fatada istorica

Detaliile de lemn, refacute in ultimii ani cu fonduri de patrimoniu. Foto: Pexels

Populația săsească a plecat aproape integral după 1990, în Germania. Din cei circa două sute de mii de la începutul anilor optzeci au rămas sub zece mii. Satele au fost repopulate, iar bisericile au rămas fără enoriași, întreținute astăzi de fundații.

Patru ferestre albe cu jardiniere pe o fatada galbena

Ferestrele cu muscate, mostenire sasesca vizibila peste tot. Foto: Pexels

Bisericile fortificate: cum funcționau

Sunt aproximativ o sută cincizeci în toată Transilvania, dintre care șapte în patrimoniul mondial UNESCO. Nu erau castele, ci refugii comunitare: în caz de atac, tot satul se retrăgea înăuntru, cu animale și provizii.

Turnul bisericii fortificate de la Prejmer

Prejmer, cea mai bine pastrata biserica fortificata din Europa de Est. Foto: Pexels

Zidurile aveau turnuri de apărare, iar înăuntru, lipite de ziduri, erau camere de depozitare, câte una pentru fiecare familie, cu slănină, grâu și obiecte de valoare. La Prejmer, cea mai bine păstrată, se văd și astăzi cele două sute șaptezeci și două de camere pe patru niveluri.

Cetatea taraneasca de la Calnic, cu turn si drum de pamant

Calnic, una dintre cele sapte biserici fortificate din patrimoniul mondial. Foto: Pexels

Ziduri si cladiri de piatra ale cetatii de la Calnic

Bisericile fortificate serveau ca refugiu pentru tot satul in caz de atac. Foto: Pexels

Cele mai bune biserici fortificate
Localitate Ce are special În patrimoniul mondial
Prejmer Cea mai bine păstrată, 272 de camere Da
Biertan Ușa de sacristie cu 19 zăvoare Da
Viscri Satul cel mai bine conservat Da
Câlnic Cetate nobiliară, nu țărănească Da
Valea Viilor Cea mai puțin vizitată dintre cele UNESCO Da
Cisnădioara Bazilică romanică pe deal, cea mai veche Nu
Bazilica romanica pe deal, la Cisnadioara

Cisnadioara, cu cea mai veche bazilica romanica pastrata din Romania. Foto: Pexels

La Biertan se află o curiozitate tehnică: ușa sacristiei, cu un mecanism de nouăsprezece zăvoare acționate simultan de o singură cheie, prezentat la expoziția universală de la Paris din 1900.

Turn de piatra cu acoperis conic la Cetatea Rasnov

Rasnov, cetate taraneasca de refugiu, deasupra satului. Foto: Pexels

Cum le vizitezi
Multe sunt încuiate, iar cheia e la o persoană din sat, cu numărul afișat pe poartă sau pe ușa bisericii. Se sună și vine cineva. Taxele sunt mici, între cinci și cincisprezece lei, iar banii merg la întreținere. Nu toate sunt deschise iarna. O listă a bisericilor fortificate și a programului lor se găsește pe portalul național de turism.

Sighișoara: singura cetate medievală locuită

Cetatea din deal e singura cetate medievală din Europa de Sud-Est încă locuită permanent. Nu e un sit vizitabil, ci un cartier: oamenii stau în case, își parchează mașinile pe străzile pavate și își întind rufele în curți.

Case colorate din Sighisoara, cu turnul cu ceas in fundal

Sighisoara, singura cetate medievala locuita din Europa de Sud-Est. Foto: Pexels

Ulita medievala in panta din Sighisoara, cu case albe

Cetatea are noua turnuri pastrate din cele paisprezece initiale. Foto: Pexels

Din cele paisprezece turnuri de breaslă originale s-au păstrat nouă, fiecare purtând numele meseriei care îl apăra: al cositorarilor, al croitorilor, al măcelarilor. Turnul cu ceas, de la intrare, adăpostește un muzeu și are figurine care se schimbă la miezul nopții.

Pasaj acoperit de lemn peste trepte pavate, alb-negru

Scara acoperita, cu o suta saptezeci si cinci de trepte, urca spre biserica din deal. Foto: Pexels

Scara acoperită, cu o sută șaptezeci și cinci de trepte, urcă spre biserica din deal și spre liceul german. A fost construită ca elevii să poată ajunge la școală pe orice vreme.

Pasaj boltit de piatra din cetatea Sighisoara

Cetatea a fost ridicata de sasii adusi de regii Ungariei in secolul al doisprezecelea. Foto: Pexels

Casa în care s-ar fi născut Vlad Țepeș e o clădire autentică de secol cincisprezece, dar legătura cu personajul e neverificabilă, iar restaurantul dinăuntru e o capcană turistică. Poate fi ocolit fără nicio pierdere.

Sibiu: piețele și casele cu ochi

Sibiul a fost cel mai important oraș săsesc și centrul administrativ al comunității. Are un centru istoric compact, cu trei piețe legate între ele, și cea mai bine păstrată arhitectură urbană săsească din țară.

Turnul Sfatului din Sibiu, cu fatade galbene in jur

Sibiu, capitala europeana a culturii in 2007 si oras natal al mai multor breslasi sasi. Foto: Pexels

Piata Mare din Sibiu, cu biserica romano-catolica

Piata Mare, una dintre cele mai intinse piete medievale din Transilvania. Foto: Pexels

Piața Mare, una dintre cele mai întinse piețe medievale din Transilvania, e legată de Piața Mică printr-un pasaj. Turnul Sfatului, între ele, se urcă pentru panoramă. Programul muzeelor și al evenimentelor din oraș e pe site-ul primăriei.

Turn si cladiri istorice intr-o piata din Sibiu, cu verdeata

Centrul istoric se parcurge integral pe jos, in doua ore. Foto: Pexels

Tarabe colorate in Piata Mica din Sibiu, cu turnul cu ceas

Piata Mica, cu arcade si case de breslasi, legata de cea mare printr-un pasaj. Foto: Pexels

Casele cu ochi sunt semnul distinctiv al orașului: lucarnele de aerisire a podurilor, tăiate în acoperiș în formă de ochi, care par că te urmăresc de pe toate străzile. Aveau rol practic, de uscare a cerealelor depozitate în pod.

Acoperisuri rosii cu lucarne in forma de ochi, la Sibiu

Casele cu ochi, lucarnele de aerisire a podurilor devenite simbolul orasului. Foto: Pexels

Podul Minciunilor, din 1859, e primul pod de fontă din România, turnat la Sibiu. Numele vine, probabil, dintr-o confuzie lingvistică germană între cuvintele pentru minciună și pentru culcat, dar legenda locală spune că scârțâie când cineva minte pe el.

Podul Minciunilor din Sibiu, de fonta, si Casa Artelor

Podul Minciunilor, primul pod de fonta din Romania, turnat la Sibiu in 1859. Foto: Pexels

Brașov și cetățile din jur

Brașovul e al treilea colț al triunghiului săsesc și cel mai vizitat dintre cele trei. Piața Sfatului, cu Casa Sfatului din secolul al cincisprezecelea în mijloc, e centrul orașului vechi.

Piata Sfatului din Brasov vazuta din aer, cu Biserica Neagra

Brasov, al treilea oras al triunghiului sasesc. Foto: Pexels

Casa Sfatului cu turnul cu ceas, in Piata Sfatului

Casa Sfatului, din secolul al cincisprezecelea, azi muzeu de istorie. Foto: Pexels

Biserica Neagră, terminată în 1477, e cea mai mare biserică gotică dintre Viena și Istanbul. Numele vine de la un incendiu din 1689, care i-a înnegrit zidurile. Înăuntru se află o colecție de covoare orientale, dăruite de negustori, printre cele mai mari din Europa.

Fatada gotica cu contraforti a Bisericii Negre din Brasov

Biserica Neagra, cea mai mare biserica gotica dintre Viena si Istanbul. Foto: Pexels

Deasupra orașului stă muntele Tâmpa, cu telecabină și cu trasee marcate. Urcușul pe jos durează în jur de o oră și dă cea mai bună panoramă asupra centrului.

Centrul vechi al Brasovului la apus, cu muntele Tampa

Tampa, muntele din spatele orasului, cu telecabina si trasee marcate. Foto: Pexels

Straduta ingusta pavata cu case rustice, in Brasov

Strazile inguste din centrul vechi, majoritatea pietonale. Foto: Pexels

În jur sunt Râșnov, cu o cetate țărănească restaurată pe deal, și Bran, cu castelul cel mai vizitat din România. Legătura castelului cu romanul lui Bram Stoker e, practic, inexistentă: autorul nu a fost niciodată în România, iar castelul a fost, în realitate, reședința de vară a reginei Maria.

Turnul cu acoperis conic rosu al Castelului Bran

Castelul Bran, cel mai vizitat obiectiv din Romania, cu legatura minima cu romanul lui Stoker. Foto: Pexels

Castelul Bran vazut printre copaci, silueta clasica

A fost, in realitate, resedinta de vara a reginei Maria. Foto: Pexels

Turn de piatra cu acoperis conic la Cetatea Rasnov

Rasnov, cetate taraneasca de refugiu, deasupra satului. Foto: Pexels

Satele care merită cel mai mult

Dincolo de orașe, farmecul zonei e în sate. Cele mai bine păstrate sunt Viscri, Biertan, Mălâncrav, Alma Vii și Copșa Mare, toate în zona dintre Sighișoara și Sibiu.

Pisica pe o ulita pavata cu muscate rosii, la Viscri

Viscri, satul care a devenit cunoscut international dupa vizitele regelui Charles. Foto: Pexels

Case sasesti cu porti mari pe o ulita de pamant, la Biertan

Biertan, cu una dintre cele mai bine pastrate biserici fortificate din tara. Foto: Pexels

Viscri a devenit cunoscut internațional după implicarea unei fundații britanice în restaurarea caselor. Are o biserică fortificată din patrimoniul mondial, case restaurate cu materiale tradiționale și un atelier de cărămidă. E și cel mai aglomerat în weekenduri.

Rupea vazut din aer, cu acoperisuri rosii si biserica

Rupea, cu cetatea ei restaurata, la jumatatea drumului dintre Brasov si Sighisoara. Foto: Pexels

Peisajul dintre sate e la fel de important ca satele. Zona are fânețe cu o biodiversitate rară în Europa, cu peste șaizeci de specii de plante pe metru pătrat în unele parcele, rezultatul cositului manual practicat neîntrerupt sute de ani.

Pasune cu oi, sat si creste inzapezite in fundal

Pastoritul, ocupatie inca vie in satele de sub munte. Foto: Pexels

Sat transilvanean cu pasuni, capite si case

Peisajul de fanete si pasuni, protejat astazi ca zona de mare valoare naturala. Foto: Pexels

Capite de fan si gard traditional de lemn, sub o stanca

Capitele facute manual, tot mai rare, dar inca prezente in zonele de deal. Foto: Pexels

Biciclist pe un drum de pamant intre campuri, in Transilvania

Drumurile dintre sate, unele inca nemodernizate, bune pentru bicicleta. Foto: Pexels

Traseul de patru zile

Patru zile, cu mașina
Ziua Dimineața După-amiaza
Ziua 1 Brașov, centrul vechi și Biserica Neagră Prejmer și Râșnov
Ziua 2 Drum spre Sighișoara, oprire la Rupea Sighișoara, cetatea
Ziua 3 Viscri și Biertan Mălâncrav sau Copșa Mare
Ziua 4 Sibiu, cele trei piețe Cisnădioara sau Muzeul Astra
Castelul Corvinilor din Hunedoara, gotic, cu turnuri

Castelul Corvinilor, cel mai mare castel gotic din Romania. Foto: Pexels

Distanțele sunt mici: Brașov-Sighișoara sunt o sută douăzeci de kilometri, Sighișoara-Sibiu nouăzeci. Drumurile principale sunt bune, cele spre sate sunt inegale, iar unele porțiuni spre Viscri sunt de pământ.

Straturi de ceata cu o biserica in departare

Diminetile de octombrie si noiembrie, cand valea se umple de ceata. Foto: Pexels

Se poate face și cu trenul, între cele trei orașe, dar satele rămân inaccesibile fără mașină. Bicicleta e o variantă foarte bună pentru zona dintre sate, pe drumuri secundare cu trafic aproape inexistent.

Frunzis galben-portocaliu si case rurale vazute din aer, toamna

Toamna, cea mai frumoasa perioada pentru satele transilvanene. Foto: Pexels

Raze de soare prin ceata peste o padure, la Holbav

Ceata de dimineata pe dealuri, cel mai fotografiat fenomen local. Foto: Pexels

Cazare, costuri și când mergi

Cazarea în sate, în case tradiționale restaurate, e cea mai interesantă opțiune și, adesea, cea mai scumpă. În orașe, oferta e mult mai variată și mai ieftină.

Case rurale in zapada, in judetul Cluj, in tonuri reci

Iarna, satele raman greu accesibile pe drumurile secundare. Foto: Pexels

Buget orientativ pentru patru zile, de persoană
Cheltuială Variantă economică Variantă confortabilă
Cazare, trei nopți 90 euro 260 euro, case restaurate
Intrări la biserici și muzee 20 euro 40 euro
Mâncare, patru zile 70 euro 160 euro
Combustibil, circa 500 km 50 euro 50 euro
Total aproximativ 230 euro aproximativ 510 euro

Cea mai bună perioadă e din mai până în octombrie. Mai și iunie au fânețele înflorite, septembrie și octombrie au culorile de toamnă și cea mai stabilă vreme. Iulie și august sunt cele mai aglomerate.

Frunzis galben-portocaliu si case rurale vazute din aer, toamna

Toamna, cea mai frumoasa perioada pentru satele transilvanene. Foto: Pexels

Ce merită ocolit
Castelul Bran în weekendurile de vară, când se stă la coadă o oră și se circulă în șir prin camere. Dacă ții să îl vezi, vino la deschidere, într-o zi de lucru. Iar restaurantul din casa lui Vlad Țepeș de la Sighișoara nu merită nici măcar din curiozitate.

O notă despre fotografii

Acoperirea e bună pentru orașe și pentru cetăți: Sibiu, Brașov, Sighișoara, Prejmer, Câlnic, Cisnădioara, Râșnov, Rupea și Castelul Corvinilor apar aici în fotografii reale, cu locația confirmată.

Două lipsuri, ambele de format. Bisericile fortificate de la Biertan și Viscri, cele mai cunoscute din patrimoniul mondial, sunt fotografiate aproape exclusiv pe verticală, așa că din ele apar aici doar ulițele satelor. La fel, cetatea Sighișoarei are foarte puține imagini orizontale, deși e printre cele mai fotografiate locuri din țară.

Articole utile pe aceeași temă

Întrebări frecvente (FAQ)

Cine au fost sașii din Transilvania?
Coloniști aduși din zona Rinului, a Mosellei și din Flandra, începând cu secolul al doisprezecelea, la chemarea regilor Ungariei. Au primit privilegii extinse în schimbul apărării graniței și au format o comunitate autonomă timp de aproape opt sute de ani.

Câte biserici fortificate sunt în patrimoniul mondial?
Șapte: Biertan, Câlnic, Dârjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor și Viscri. În toată Transilvania există însă aproximativ o sută cincizeci de biserici fortificate, multe la fel de interesante și mult mai puțin vizitate.

Cum intru în bisericile fortificate dacă sunt încuiate?
Cheia e la o persoană din sat, cu numărul de telefon afișat pe poartă sau pe ușa bisericii. Se sună și vine cineva în câteva minute. Taxele sunt mici, între cinci și cincisprezece lei, iar banii merg la întreținere.

Merită Castelul Bran?
Ca obiectiv, da, e o clădire frumoasă pe o poziție spectaculoasă. Ca experiență, depinde: vara, în weekend, se stă la coadă o oră și se circulă în șir prin camere. Legătura cu romanul lui Bram Stoker e practic inexistentă.

Câte zile îmi trebuie?
Patru zile acoperă cele trei orașe și cele mai bune sate, cu mașina. Cu trei zile se poate face doar Brașov, Sighișoara și Sibiu, fără sate. Satele sunt, pentru mulți, partea cea mai bună.

Se poate face fără mașină?
Parțial. Cele trei orașe sunt legate prin tren, dar satele rămân inaccesibile fără mașină, fiindcă transportul public spre ele e rar sau inexistent. Bicicleta e o variantă foarte bună între sate, pe drumuri cu trafic aproape zero.

Ce s-a întâmplat cu populația săsească?
A plecat aproape integral în Germania după 1990. Din circa două sute de mii de persoane la începutul anilor optzeci au rămas sub zece mii. Satele au fost repopulate, iar bisericile sunt întreținute astăzi de fundații.

Când e cea mai bună perioadă?
Mai și iunie, când fânețele sunt înflorite, sau septembrie și octombrie, pentru culorile de toamnă și vremea stabilă. Iulie și august sunt cele mai aglomerate, mai ales la Bran, Viscri și în Sighișoara.

Concluzie

Satele săsești din Transilvania sunt cazul rar al unui patrimoniu care a supraviețuit plecării celor care l-au construit. Bisericile fortificate stau în sate în care nu mai există enoriași, iar întreținerea lor depinde astăzi de fundații și de câțiva oameni care păstrează cheile.

Fă traseul cu mașina, în patru zile, și nu-l reduce la cele trei orașe. Sună la numerele de pe ușile bisericilor, oprește pe drumurile dintre sate și lasă-ți o dimineață doar pentru fânețe: sunt, ca biodiversitate, printre cele mai valoroase din Europa.

The post Sighișoara, Sibiu și satele săsești din Transilvania first appeared on Mergi prin lume.

]]>