By
Olavinlinna este una dintre acele construcții pe care geografia le explică imediat. A fost ridicată pe o stâncă din mijlocul unui curent puternic dintre două lacuri, exact acolo unde nimeni nu putea trece fără să fie văzut. Cinci secole și jumătate mai târziu, aceeași curte interioară găzduiește în fiecare iulie unul dintre cele mai neobișnuite festivaluri de operă din Europa.
De ce a fost construită acolo, ce vezi înăuntru, ce este cu opera, ce mai are orașul și cum ajungi.
Olavinlinna, o cetate pusă exact în calea nimănui
Cetatea a fost fondată în 1475 de Erik Axelsson Tott, un nobil în serviciul coroanei suedeze, ca punct de apărare al graniței de est a regatului. Pe atunci, dincolo de linia aceea era Novgorodul, iar mai târziu Rusia. Numele vine de la sfântul Olav, patronul cavalerilor din nord.
Poziția este întregul argument. Cetatea stă pe o insulă stâncoasă în strâmtoarea Kyrönsalmi, care leagă două bazine ale lacului Saimaa. Curentul de acolo este puternic și apa nu îngheață ușor, ceea ce însemna că iarna, când restul lacului devenea drum, cetatea rămânea greu de atacat.
Din cele cinci turnuri rotunde inițiale se păstrează trei, alături de zidurile groase de piatră și de curțile interioare. Este considerată cea mai nordică fortăreață medievală de piatră păstrată în picioare din lume, ceea ce spune ceva despre cât de departe ajunsese construcția militară europeană.
| Element | Detaliu |
|---|---|
| Fondată | 1475, de Erik Axelsson Tott |
| Poziție | insulă stâncoasă în strâmtoarea Kyrönsalmi |
| Turnuri păstrate | 3 din 5 rotunde inițiale |
| Rol | apărarea graniței de est a regatului suedez |
| Trecută la Rusia | prin tratatul de la Åbo, în 1743 |
| Acces | pe un pod plutitor care se deschide pentru vapoare |
Interiorul cetății se vede doar în tur ghidat, iar turele în engleză au ore fixe și se pot umple vara. Cumpără biletul online sau ajungi devreme. Turul durează în jur de o oră și include turnurile, capela și camerele de locuit.
Asedii, schimbări de stăpân și o graniță mutată
Cetatea a fost construită pentru un război care a venit de mai multe ori. A rezistat mai multor asedii rusești în secolul al șaisprezecelea, apoi a căzut în timpul Marelui Război Nordic, la începutul secolului al optsprezecelea, și a fost înapoiată Suediei prin tratatul de pace.
A doua oară nu s-a mai întors. În 1743, prin tratatul de la Åbo, Olavinlinna și zona din jur au trecut definitiv la Imperiul Rus, cu aproape șaptezeci de ani înainte ca restul Finlandei să urmeze aceeași cale. Rușii au întărit fortificațiile, apoi cetatea și-a pierdut rostul militar și a ajuns, o vreme, închisoare.
Restaurările au început în secolul al nouăsprezecelea și au continuat, cu pauze, până în anii optzeci. Ce se vede astăzi este o cetate consolidată și amenajată pentru vizitare, nu o ruină, ceea ce face turul mult mai concret decât la multe fortificații de aceeași vârstă.
Festivalul de operă din curtea cetății
Din 1912, curtea interioară a cetății se transformă în fiecare vară în sală de spectacol. Ideea a fost a sopranei Aino Ackté, iar după o lungă întrerupere festivalul a fost reluat în 1967 și de atunci se ține anual, în iulie.
Scena și tribunele se montează în curte, sub o copertină, pentru aproximativ două mii două sute de locuri. Acustica pereților de piatră și faptul că spectacolul are loc într-o cetate din secolul cincisprezece, pe o insulă, fac experiența greu de comparat cu o sală obișnuită.
- Se ține în iulie, în fiecare an, cu un program de câteva producții în repertoriu.
- Biletele se pun în vânzare cu multe luni înainte și cele bune se epuizează rapid.
- Cazarea în Savonlinna se scumpește vizibil și se ocupă în perioada festivalului.
- Seara este răcoroasă chiar și în iulie, iar curtea este descoperită lateral: haină obligatorie.
- Programul și biletele sunt pe site-ul oficial al festivalului.
Cetatea se vizitează normal și în timpul festivalului, în afara orelor de spectacol, iar orașul are în iulie o atmosferă pe care nu o are în restul anului. Merită mers chiar și fără operă, cu condiția să fi rezervat cazarea din timp.
Savonlinna și lacul Saimaa
Orașul are în jur de treizeci de mii de locuitori și este așezat pe mai multe insule legate prin poduri. Centrul este mic și se parcurge pe jos într-o oră, iar piața de lângă port este locul unde se adună lumea vara.
Saimaa este cel mai mare lac din Finlanda și unul dintre cele mai mari din Europa, un labirint de brațe, strâmtori și insule care se întinde pe mii de kilometri pătrați. Numărătoarea insulelor trece de treisprezece mii, în funcție de unde tragi linia.
Lacul are un locuitor pe care nu îl mai are nimeni: foca inelată de Saimaa, o subspecie rămasă izolată aici de la sfârșitul ultimei glaciațiuni. Populația se măsoară în câteva sute de exemplare, ceea ce o face una dintre cele mai rare foci din lume. Se vede rar și doar din barcă, cu răbdare.
- Croaziere de câteva ore pe Saimaa, plecând din portul orașului.
- Muzeul regional Riihisaari, chiar lângă cetate, despre navigația pe lac și despre focă.
- Piața din port, cu lörtsy, plăcinta locală în formă de semilună.
- Muikku, peștișorul prăjit întreg care se mănâncă peste tot în estul Finlandei.
- Plimbări cu barca sau cu caiacul printre insule, închiriate pe loc.
Cum ajungi și când merită
| Aspect | Detaliu |
|---|---|
| Din Helsinki, cu trenul | în jur de 4 ore, cu o schimbare |
| Din Helsinki, cu mașina | aproximativ 340 km, circa 4 ore |
| Din Joensuu | în jur de 2 ore cu mașina |
| Vizita cetății | aproximativ o oră, doar cu ghid |
| Timp în oraș | o zi, două dacă mergi la operă |
| Cel mai bun sezon | iunie până în august |
Se leagă natural cu restul estului Finlandei. Koli este la circa două ore și jumătate spre nord, iar drumul trece prin peisajul clasic de lacuri și păduri, care este el însuși motiv de oprire. Multe cabane de închiriat sunt chiar pe malurile Saimaei.
Informații despre program, croaziere și evenimente găsești pe portalul turistic al orașului, iar context general despre Finlanda pe Visit Finland.
Întrebări frecvente (FAQ)
Concluzie
Olavinlinna este o cetate care își explică singură existența: o stâncă în mijlocul unui curent, între două lacuri, pe o graniță care s-a mutat de mai multe ori peste ea. Trei turnuri rotunde, ziduri groase și un pod care se deschide pentru vapoare.
Dacă poți alege luna, alege iulie și ia bilet la operă din iarnă. Dacă nu, vino în iunie sau în august, când orașul este al tău și lacul la fel.
