Există o glumă care circulă printre călătorii care ajung în Flandra: Bruges este orașul pe care vii să îl fotografiezi, iar Ghent este orașul în care ai vrea să locuiești. Este mai adevărată decât pare. Ghent are aceleași case medievale cu frontoane în trepte, aceleași canale, aceleași turnuri gotice și o catedrală cu una dintre cele mai importante picturi din istoria artei europene, dar are și 80.000 de studenți, cafenele pline seara, terase pe malul apei și prețuri normale.

Diferența cea mai vizibilă apare pe stradă. În Bruges, la ora prânzului, mergi în șir indian pe străduțele înguste. În Ghent, la aceeași oră, ai loc să te oprești în mijlocul podului Sfântul Mihail ca să te uiți la cele trei turnuri aliniate. Orașul primește o fracțiune din numărul de vizitatori ai vecinului său și, în plus, are un centru istoric aproape complet fără mașini.

Ghidul de mai jos îți arată de ce merită să dai o zi sau două acestui oraș: ce vezi, în ce ordine, cât costă, ce mănânci, de ce trebuie neapărat să rămâi până se aprind luminile și cum se compară concret cu Bruges, ca să decizi unde dormi și unde faci doar o excursie.

De ce Ghent este alternativa corectă la Bruges

În secolele al XIII-lea și al XIV-lea, Ghent era al doilea oraș ca mărime din nordul Europei, după Paris. Bogăția venea din postav: lâna sosea din Anglia, era transformată aici în țesături și vândută în toată Europa. Breslele erau atât de puternice încât se răzvrăteau periodic împotriva conților de Flandra, iar casele lor de pe malul râului Leie stau și astăzi acolo, aliniate ca o vitrină a acelei perioade.

Spre deosebire de Bruges, care a sărăcit și a adormit, Ghent a continuat să funcționeze ca oraș industrial și, din secolul al XIX-lea, ca mare centru universitar. Asta explică diferența de atmosferă: aici centrul istoric nu este un decor, ci locul în care oamenii chiar trăiesc, muncesc și ies seara. Universitatea aduce zeci de mii de studenți, ceea ce face din Ghent, statistic, cel mai tânăr oraș din Belgia.

Casele de breaslă de pe malul Leiei sunt cea mai bine păstrată mărturie a bogăției medievale a orașului

Rezultatul practic pentru un vizitator este simplu: aceeași arhitectură, mai puțină lume, prețuri mai mici, mâncare mai bună și un oraș care nu se golește la ora 18, ci abia atunci începe să fie interesant.

Ghent versus Bruges: comparație directă

Verdictul echilibrat: dacă poți, vizitează-le pe amândouă, sunt la 25 de minute cu trenul una de alta. Dacă trebuie să alegi unde dormi, alege Ghent și fă din Bruges o excursie de o zi, nu invers. Cazarea este mai ieftină, mâncarea este mai bună, iar serile sunt incomparabil mai vii.

Cum ajungi și cum te miști prin oraș

Ghent este unul dintre cele mai bine conectate orașe din Belgia. Trenurile ajung în gara Gent-Sint-Pieters, aflată la aproximativ 2,5 kilometri sud de centrul istoric.

În oraș, totul se face pe jos. Centrul istoric are una dintre cele mai mari zone fără mașini din Europa, extinsă printr-un plan de circulație care a scos traficul de tranzit din interiorul orașului. Tramvaiele traversează zona, bicicletele sunt peste tot, iar distanțele între obiective sunt de cinci până la zece minute de mers.

Graslei și Korenlei, inima orașului

Cele două cheiuri care se privesc peste apa râului Leie sunt cea mai frumoasă imagine din Ghent. Graslei, pe malul estic, aliniază case de breaslă construite între secolele al XII-lea și al XVII-lea: depozitul de cereale, casa hamalilor, casa măsurătorilor de grâne, fiecare cu fronton propriu. Korenlei, pe malul opus, are clădiri ceva mai noi, dar la fel de fotogenice.

Cel mai bun punct de observație este podul Sfântul Mihail (Sint-Michielsbrug), de unde vezi simultan ambele cheiuri și cele trei turnuri ale orașului. Este locul în care se face fotografia clasică din Ghent, iar la apus lumina cade perfect pe fațadele de pe Graslei.

Graslei, aliniamentul de case de breaslă care a făcut faima orașului

Vara, treptele de piatră de pe Graslei se transformă în cea mai populară terasă în aer liber din oraș: studenții se așază direct pe piatră, cu o bere sau cu ceva de mâncare cumpărat din apropiere, și rămân acolo până seara târziu. Nu costă nimic și este una dintre cele mai plăcute ore pe care le poți petrece în Flandra.

De pe cheiuri pornesc și plimbările cu barca, care durează aproximativ 40 de minute și costă în general 9-14 euro de persoană. Sunt mai puțin aglomerate decât cele din Bruges și trec pe lângă castel, prin zone de oraș pe care nu le-ai vedea altfel.

Gravensteen: un castel cu șanț în mijlocul orașului

Obligatoriu

Gravensteen, Castelul Conților, este exact ce își imaginează oricine când aude cuvântul „castel medieval”: ziduri groase de piatră, creneluri, un șanț cu apă și un turn central. A fost ridicat în anul 1180 de contele Filip de Alsacia, la întoarcerea din cruciadă, iar poziția lui nu este întâmplătoare: a fost construit în mijlocul orașului, nu în afara lui, ca să țină în frâu breslele răzvrătite.

Gravensteen a fost construit în mijlocul orașului, ca să îi supravegheze pe locuitori

De-a lungul secolelor a fost pe rând reședință, tribunal, închisoare și chiar fabrică de textile, iar la sfârșitul secolului al XIX-lea a scăpat de demolare în ultimul moment și a fost restaurat. Vizita durează aproximativ o oră și include sălile mari, camerele de tortură (cu o colecție care nu este pentru copiii foarte mici) și, cel mai important, drumul de strajă de pe ziduri, cu panorama asupra acoperișurilor și turnurilor.

De pe zidurile castelului se vede tot centrul istoric

Un detaliu care a făcut castelul celebru: audioghidul inclus în bilet este povestit pe un ton comic, de un umorist local, și transformă vizita într-un spectacol. Este, probabil, singurul audioghid din Europa la care vizitatorii râd în hohote pe scări.

Catedrala Sfântul Bavon și Altarul din Ghent

Aici se află motivul pentru care istoricii de artă vin în Ghent. Catedrala Sfântul Bavon adăpostește Altarul din Ghent, cunoscut și ca Adorația Mielului mistic, pictat de frații Hubert și Jan van Eyck și finalizat în 1432. Este un poliptic uriaș, cu panouri care se deschid, considerat una dintre lucrările care au schimbat istoria picturii europene prin realismul detaliilor și prin stăpânirea tehnicii uleiului.

Catedrala Sfântul Bavon, unde se află Altarul din Ghent

Povestea tabloului este la fel de spectaculoasă ca pictura: a fost furat, ascuns, salvat de la incendii și confiscat de mai multe ori de-a lungul secolelor, fiind considerat una dintre cele mai furate opere de artă din istorie. Unul dintre panouri, dispărut în 1934, nu a fost recuperat niciodată și a fost înlocuit cu o copie. Restaurarea din ultimii ani a scos la iveală culori și detalii ascunse sub straturi de vopsea aplicate în secolele următoare.

Practic: vizitarea altarului se face cu bilet separat de intrarea în catedrală, costă în jur de 16 euro și include o experiență cu realitate augmentată care explică fiecare panou. Rezervarea online, cu interval orar, este recomandată în weekend și în sezon.

Cele trei turnuri și Belfortul cu lift

Ghent este cunoscut pentru silueta lui cu trei turnuri aliniate: biserica Sfântul Nicolae, Belfortul și catedrala Sfântul Bavon, toate vizibile simultan de pe podul Sfântul Mihail. Este o imagine pe care orașul o folosește ca simbol de secole.

Biserica Sfântul Nicolae și Belfortul, două dintre cele trei turnuri emblematice

Belfortul, înalt de 91 de metri, este cel mai vechi și mai important simbol civic al orașului: aici se păstrau privilegiile comunității, apărate de bresle împotriva nobilimii. Face parte din ansamblul turnurilor din Belgia și Franța înscris în patrimoniul mondial UNESCO.

Vestea bună pentru genunchi: Belfortul din Ghent are lift. Spre deosebire de cel din Bruges, unde urci 366 de trepte pe o scară îngustă, aici urci cea mai mare parte a drumului cu ascensorul și parcurgi pe jos doar ultima porțiune. Priveliștea de sus, cu cele trei turnuri și cu acoperișurile roșii, este cea mai bună din oraș.

Biserica Sfântul Nicolae, construită din piatră cenușie-albăstruie adusă din valea Escaut, este un exemplu clasic de gotic al Scheldtului și era, în evul mediu, biserica negustorilor. Interiorul, luminos și înalt, se vizitează gratuit.

Patershol, Vrijdagmarkt și strada de graffiti

Patershol este cartierul medieval de lângă castel, cu străduțe înguste, pavate, și case joase din cărămidă. A fost cartierul meșteșugarilor, apoi o zonă sărăcită, iar astăzi este locul cu cea mai mare densitate de restaurante bune din oraș. Seara, este partea cea mai plăcută din Ghent pentru cină.

Străduțele din Patershol, cea mai bună zonă de restaurante din oraș

Vrijdagmarkt, Piața de Vineri, găzduiește un târg din 1199 și este locul în care s-au adunat de secole breslele orașului, uneori pașnic, alteori nu. Astăzi are terase pe toate laturile și, vinerea, o piață în aer liber.

Werregarenstraat, cunoscută drept strada graffiti, este o alee îngustă în care pictura pe pereți este permisă oficial. Se schimbă complet la câteva zile, pentru că artiștii pictează unii peste alții, și este cel mai bun exemplu că Ghent nu este un oraș-muzeu, ci unul care se rescrie constant.

Alte locuri care merită timp: STAM, muzeul orașului, amenajat într-o abație veche, cu o hartă interactivă uriașă pe podea; Muzeul de Arte Frumoase și SMAK, muzeul de artă contemporană, situate față în față într-un parc; și Portus Ganda, portul de agrement de la confluența râurilor, cu zone verzi.

Ghent seara: orașul cu cel mai bun plan de lumini

Dacă există un singur motiv pentru care merită să dormi în Ghent și nu doar să treci pe acolo, acesta este. Orașul are un plan de iluminare arhitecturală premiat internațional, care pune în valoare, seară de seară, turnurile, podurile, cheiurile și castelul, cu lumini calde, discrete, fără efecte stridente.

Centrul istoric, văzut de sus: turnuri gotice și acoperișuri medievale pe kilometri întregi

Traseul clasic de seară, gratuit, durează aproximativ o oră: pornești de la podul Sfântul Mihail, mergi pe Graslei și Korenlei, continui spre Gravensteen, care luminat pare desprins dintr-un film, apoi treci prin Patershol și te întorci pe lângă catedrală. La finalul lui, oprește-te într-o cafenea de bere și comandă ceva local.

În luna iulie, orașul găzduiește Gentse Feesten, un festival urban de zece zile, cu concerte, teatru de stradă și petreceri, unul dintre cele mai mari evenimente de acest tip din Europa. Este spectaculos, dar și extrem de aglomerat, iar cazările se rezervă cu luni înainte. Alte evenimente mari din Europa găsești în ghidul despre cele mai frumoase festivaluri din Europa.

Ce mănânci și ce bei în Ghent

• Gentse waterzooi: specialitatea locală, o tocană cremoasă cu pui (sau pește), legume, smântână și ierburi. Se mănâncă la lingură, cu pâine, și este perfectă pentru vremea de aici.
• Stoverij: tocană de vită gătită lent în bere brună, servită cu cartofi prăjiți.
• Cuberdon: bomboana violet în formă de con, moale la interior, cu gust de zmeură, vândută din tarabe stradale. Localnicii îi spun „năsucuri” și este specifică orașului.
• Muștar din butoi: o prăvălie din centru vinde muștar făcut după aceeași rețetă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, tras direct din butoi într-un borcan de ceramică.
• Mâncare vegetariană: Ghent a fost primul oraș din lume care a lansat oficial o zi vegetariană săptămânală, iar rezultatul este o densitate neobișnuit de mare de restaurante fără carne, foarte bune și accesibile.
• Berea: orașul are cafenele specializate cu sute de sortimente, inclusiv o bere blondă produsă local. La unele localuri, pentru paharul special de 1,2 litri ți se cere un pantof drept garanție, ca să nu pleci cu el.

Pentru cine vrea contextul complet al berii belgiene, cu stilurile și modul în care se citește o listă de bar, există ghidul dedicat despre tipurile de bere belgiană. Iar pentru piețele alimentare din restul continentului, vezi cele mai bune piețe alimentare din Europa.

Itinerar de o zi și de două zile

Dacă ai o singură zi

Dimineața: podul Sfântul Mihail, Graslei și Korenlei, apoi catedrala Sfântul Bavon și Altarul din Ghent, la prima oră, cu bilet rezervat. Prânz în Patershol. După-amiaza: Gravensteen și zidurile lui, urcarea în Belfort cu liftul, plimbare prin Vrijdagmarkt și pe strada de graffiti. Seara: traseul luminilor și cină târzie.

Dacă ai două zile

Ziua 1: programul de mai sus, fără grabă, cu o plimbare cu barca inclusă.
Ziua 2: muzeele (STAM, Muzeul de Arte Frumoase sau SMAK), Portus Ganda și zonele verzi, o oră pe treptele de pe Graslei, apoi o excursie de după-amiază cu trenul la Bruges, la 25 de minute distanță, sau la Anvers, la aproximativ o oră.

Canalele din Ghent sunt mai puțin aglomerate decât cele din Bruges, dar la fel de fotogenice

Buget, cazare și costuri reale

Ca zone de cazare: centrul istoric este ideal pentru două nopți, zona din jurul catedralei este liniștită, iar cartierul dintre gară și centru are prețuri mai mici și legătură bună cu tramvaiul. Orașul are, datorită populației studențești, o ofertă bună de hosteluri moderne, comparate în ghidul despre cele mai bune hosteluri din Europa.

Sfaturi practice

1. Rămâi peste noapte. Planul de lumini și viața de seară sunt principalele argumente ale orașului, iar excursioniștii de o zi le ratează complet.
2. Rezervă biletul pentru Altarul din Ghent cu interval orar, mai ales în weekend.
3. Alege Belfortul din Ghent dacă nu vrei scări. Are lift, spre deosebire de cel din Bruges.
4. Mănâncă în Patershol, nu pe cheiuri. Terasele de pe Graslei sunt superbe pentru o bere, dar mâncarea este mai bună și mai ieftină pe străduțele din spate.
5. Ia haine de ploaie. Vremea în Flandra se schimbă de câteva ori pe zi, în orice anotimp.
6. Verifică perioada Gentse Feesten, în iulie, dacă vrei fie să prinzi festivalul, fie să îl eviți. Orașul se transformă complet în acele zece zile.
7. Folosește trenul pentru excursii. Din Ghent ajungi în Bruges, Anvers și Bruxelles fără să ai nevoie de mașină.
8. Nu rata treptele de pe Graslei într-o după-amiază însorită. Este activitatea preferată a localnicilor și nu costă nimic.

Cerul din Flandra se schimbă de câteva ori pe zi, ceea ce face lumina spectaculoasă pentru fotografii

Întrebări frecvente (FAQ)

Resurse utile: Visit Gent (turismul oficial al orașului) și fișa UNESCO a turnurilor din Belgia și Franța.