Cei mai mulți români cred că au nevoie de pașaport ca să iasă din țară. În realitate, cu cartea de identitate se poate ajunge în peste treizeci de țări europene, adică în aproape tot ce înseamnă vacanță pe continent. Pașaportul rămâne necesar într-un număr surprinzător de mic de cazuri.

Articolul de față explică pe ce se bazează dreptul acesta, dă lista pe categorii și, mai important, spune care sunt capcanele care chiar lasă oameni la ghișeu: buletinul provizoriu, documentul expirat și copiii fără acte proprii.

De ce e suficient buletinul: dreptul din spate

Nu e o favoare și nu e o practică tolerată, ci un drept. Cetățenii Uniunii Europene au libertate de circulație pe teritoriul Uniunii, iar pentru exercitarea ei e suficient un document de identitate valabil emis de statul propriu. Pașaportul e o alternativă, nu o cerință.

Pașapoarte europene și o carte de identitate de tip european. Foto: Pexels

Peste acest drept se suprapune spațiul Schengen, care e altceva: o zonă fără controale sistematice la frontierele interne. România face parte din el, ceea ce înseamnă că, în practică, nici măcar nu ți se cere documentul la trecerea granițelor interne. Atenție însă la nuanță: faptul că nu ți-l cere nimeni nu înseamnă că nu trebuie să îl ai. Documentul rămâne obligatoriu asupra ta, iar controalele prin sondaj există.

Steagul Uniunii Europene, la Strasbourg. Foto: Pexels

A treia categorie o formează statele din afara Uniunii care au decis, unilateral sau prin acorduri, să accepte cărțile de identitate ale cetățenilor europeni. Aici dreptul nu mai e garantat de tratate, ci de politica fiecărei țări, deci se poate schimba. E exact categoria care merită verificată de fiecare dată.

Cele 26 de state din Uniunea Europeană

În toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, cartea de identitate românească valabilă e suficientă pentru intrare și pentru șederi turistice. Lista, în ordine alfabetică:

Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria.

Colosseumul din Roma. Foto: Pexels

Două precizări utile despre lista de mai sus. Irlanda nu face parte din spațiul Schengen, dar e stat membru al Uniunii, deci cartea de identitate funcționează. Vei trece însă printr-un control de frontieră efectiv, spre deosebire de restul. Cipru e în aceeași situație în ce privește controalele.

Nicosia, capitala Ciprului. Foto: Pexels

Practic, lista aceasta acoperă aproape tot ce înseamnă turism european clasic: Roma, Paris, Barcelona, Amsterdam, Viena, Praga, Lisabona, insulele grecești, coasta croată, Malta și Ciprul. Pentru destinațiile cu legătură directă din țară, articolul despre zborurile directe din România arată ce se atinge fără escală.

Partenonul, pe Acropola din Atena. Foto: Pexels

Spațiul Economic European și Elveția

Trei state nu sunt în Uniune, dar fac parte din Spațiul Economic European, ceea ce le include în același regim de liberă circulație: Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Cartea de identitate e suficientă în toate trei.

Elveția nu e nici în Uniune, nici în Spațiul Economic European, dar are un acord bilateral privind libera circulație a persoanelor și face parte din spațiul Schengen. Și acolo cartea de identitate e suficientă.

Poarta Brandenburg din Berlin. Foto: Pexels

Cu aceste patru adăugate, ajungem la treizeci de state europene accesibile fără pașaport, inclusiv fiordurile norvegiene, Islanda și Alpii elvețieni.

Microstatele: Andorra, Monaco, San Marino, Vatican

Cele patru microstate europene nu sunt membre ale Uniunii, dar în practică se ajunge în ele exclusiv traversând un stat membru, iar niciunul nu are control de frontieră care să ceară pașaport de la cetățenii europeni.

În Vatican și în San Marino se intră pur și simplu mergând pe jos dinspre Italia. În Monaco, dinspre Franța. Andorra are un punct de trecere între Franța și Spania, unde există control vamal pentru mărfuri, dar cartea de identitate rezolvă partea de persoane. Ghidul despre Monaco într-o zi cu buget redus intră în detalii pe una dintre ele.

Balcanii de Vest și Republica Moldova

Aici intrăm în categoria a treia, cea care depinde de politica fiecărui stat și care trebuie verificată înainte de fiecare drum. În general, statele din Balcanii de Vest acceptă cartea de identitate a cetățenilor Uniunii Europene pentru șederi turistice scurte, tocmai pentru că își doresc turism european.

Podul Maria Valeria, la granița dintre Ungaria și Slovacia. Foto: Pexels

Statele din această categorie sunt Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia, plus Republica Moldova, unde cetățenii români intră cu cartea de identitate.

De reținut două lucruri esențiale despre grupul acesta. Primul: aici chiar există control de frontieră, cu ștampilă sau cu verificare, spre deosebire de interiorul Schengen. Al doilea, mult mai important pentru buzunar: cardul european de sănătate nu funcționează în niciuna dintre ele, iar dacă mergi cu mașina ai nevoie de carte verde. Detaliile sunt în ghidurile despre alegerea asigurării de călătorie și despre destinațiile accesibile cu mașina din România.

Pentru Turcia și Georgia, regulile privind acceptarea cărții de identitate au variat în timp. Nu le include în planurile tale pe baza acestui articol sau a altuia: verifică fișa de țară de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe înainte de a cumpăra biletul.

Unde ai nevoie obligatoriu de pașaport

Lista e scurtă și tocmai de aceea merită memorată.

• Marea Britanie. După ieșirea din Uniunea Europeană, cartea de identitate nu mai e acceptată pentru majoritatea călătorilor, iar pașaportul e obligatoriu. Verifică și dacă e necesară o autorizație electronică de călătorie, pentru că cerințele s-au schimbat în ultimii ani.
• Toate destinațiile din afara Europei. Egipt, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite, Asia, orice altceva.
• Rusia, Belarus și Ucraina. Sunt state europene, dar în afara oricărui regim de liberă circulație cu Uniunea.
• Orice călătorie care presupune o escală în afara spațiului european. Chiar dacă destinația finală e o țară din Uniune, o escală într-un aeroport din afara ei poate cere pașaport.

Zona de plecări din aeroportul Schiphol, Amsterdam. Foto: Pexels

Cele cinci capcane care chiar opresc oameni la graniță

Aproape nimeni nu rămâne blocat pentru că a greșit țara. Oamenii rămân blocați din motivele de mai jos.

1. Cartea de identitate provizorie

E cea mai frecventă și cea mai neplăcută. Cartea de identitate provizorie, cea de hârtie, cu valabilitate scurtă, nu e document de călătorie și nu se acceptă pentru ieșirea din țară. Dacă ai una, îți trebuie pașaport sau cartea de identitate definitivă. Nu conta pe indulgență la ghișeu.

2. Documentul expirat sau aproape expirat

Un document expirat nu e valabil, oricât de puțin ar fi trecut. În plus, unele state cer o valabilitate reziduală minimă, deci un buletin care expiră peste două săptămâni poate crea probleme chiar dacă e tehnic valabil azi. Regula practică: dacă expiră în următoarele șase luni, reînnoiește-l înainte de vacanță.

3. Documentul deteriorat

Un buletin rupt, tăiat, spălat în mașină sau cu fotografia dezlipită poate fi considerat nevalabil. E o decizie la latitudinea agentului de frontieră, iar riscul nu merită asumat pentru o vacanță plătită.

Coadă la ghișeele de check-in, în Zagreb. Foto: Pexels

4. Regulile companiei aeriene, care sunt separate

Compania aeriană verifică documentele înainte de îmbarcare, pentru că răspunde dacă te transportă fără actele corecte. Politicile lor pot fi mai stricte decât regula legală, mai ales la rutele cu escală. Citește condițiile de transport, nu doar regulile statului de destinație.

5. Numele care nu se potrivește cu rezervarea

Numele de pe bilet trebuie să corespundă celui de pe document. După o căsătorie sau o schimbare de nume, dacă documentul a fost actualizat iar biletul e pe numele vechi, apar probleme. Nu ține de graniță, ci de îmbarcare, dar efectul e același.

Copiii: documente proprii și acordul părinților

Aici sunt două reguli separate, iar confuzia dintre ele produce cele mai multe probleme la ieșirea din România.

Prima: fiecare copil are nevoie de document propriu de călătorie. Nu mai există trecerea copilului în documentul părintelui. Un nou-născut are nevoie de propria carte de identitate sau de propriul pașaport ca să iasă din țară.

A doua: acordul părinților. Dacă un copil minor călătorește însoțit de un singur părinte, de bunici, de un alt adult sau într-o excursie școlară, e nevoie de declarație notarială din partea celuilalt părinte, respectiv a ambilor. Această cerință e verificată efectiv la ieșirea din România de Poliția de Frontieră, indiferent unde mergeți.

Parlamentul din Budapesta, pe malul Dunării. Foto: Pexels

Detaliile privind conținutul declarației, perioada acoperită și persoanele care trebuie nominalizate se găsesc pe site-ul Poliției de Frontieră, iar notarul le cunoaște. Fă-o din timp, pentru că e singurul document din tot articolul care cere programare. Planificarea unei vacanțe de familie e tratată separat în articolul despre vacanțe ieftine pentru familii cu copii.

Tabel: ce document, pentru ce destinație

Palatul Culturii din Varșovia. Foto: Pexels

Vilnius, capitala Lituaniei. Foto: Pexels

Ce verifici înainte de plecare

O listă scurtă, de parcurs cu două săptămâni înainte, nu în seara dinaintea plecării.

• Data de expirare a documentelor tuturor celor care pleacă, inclusiv ale copiilor.
• Tipul documentului: definitiv, nu provizoriu.
• Starea fizică a documentului, mai ales dacă e vechi.
• Fișa de țară de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, pentru destinația exactă.
• Condițiile companiei aeriene, dacă zbori, în special la rutele cu escală.
• Declarația notarială, dacă un minor nu călătorește cu ambii părinți.
• Cardul european de sănătate, valabil, și o asigurare privată dacă ieși din Uniune.
• Copii digitale ale documentelor, salvate separat de telefon, utile dacă pierzi originalul.

Acoperișurile Pragăi. Foto: Pexels

Palacio de Cibeles, în Madrid. Foto: Pexels

Întrebări frecvente (FAQ)