By
Ruta brânzeturilor din Elveția nu e un traseu oficial cu indicatoare, ci o linie logică între două sate, două fabrici deschise publicului și câteva sute de kilometri de pășuni pe care pasc vaci cu talăngi. Se face în două sau trei zile, cu mașina sau cu trenul, și e una dintre puținele excursii gastronomice din Europa care merge la fel de bine cu copii ca fără.
Articolul de față e ghidul practic: ce se vizitează la Gruyères și în Emmental, cât costă intrările, cum se ajunge fără mașină, ce diferență e între cele două brânzeturi, unde se mănâncă fondue la preț normal și ce se mai poate face în zonă.
Ruta brânzeturilor din Elveția, pe scurt
Cele două capete sunt la aproximativ o sută de kilometri unul de altul, în vestul țării. Gruyères e în cantonul Fribourg, în zona francofonă, iar Emmental e în cantonul Berna, în cea germanofonă. Între ele se pot face escale la Berna sau la Lacul Thun.
| Loc | Ce vezi | Timp | Cum ajungi |
|---|---|---|---|
| Gruyères | Sat medieval, castel, fabrică de brânză | O zi | Tren din Montreux, 1h30 |
| Emmental | Fabrică-muzeu, dealuri, ferme | O zi | Tren din Berna, 40 min |
| Berna, între ele | Centru istoric în patrimoniul mondial | O jumătate de zi | Tren, la mijlocul drumului |
Trenul funcționează bine pentru ambele capete și e mai relaxant, dar te leagă de orare. Mașina îți dă acces la fermele mici de pe dealuri, unde se vinde brânză direct de la producător, adesea cu o cutie pentru bani și fără vânzător. Ideal ar fi tren pentru Gruyères și mașină pentru Emmental.
Gruyères: satul, castelul și fabrica
Satul are sub două mii de locuitori, o singură stradă pietruită, complet închisă traficului, și un castel din secolul al treisprezecelea în capăt. E, evident, foarte turistic, dar și foarte frumos, iar dimineața devreme sau seara târziu e aproape gol.
Castelul se vizitează, iar biletul include și expoziția din interior. De pe zidurile lui se vede toată valea, cu pășunile care produc laptele folosit la brânza care poartă numele satului.
Fabrica de brânză se află jos, lângă gară, la câteva minute pe jos. Se vizitează cu audioghid, se vede procesul prin geamuri și se termină cu degustare de trei brânzeturi de vârste diferite. Programul e pe site-ul denumirii de origine Le Gruyère.
Producția începe dimineața devreme, iar cine ajunge înainte de ora zece prinde partea interesantă: laptele în cuve, tăierea coagulului și presarea în forme. După prânz nu se mai lucrează și rămâne doar expoziția.
Emmental: valea, fabrica și găurile
Emmental înseamnă, literal, valea râului Emme. E o regiune de dealuri verzi cu ferme risipite, fără niciun oraș important, la o jumătate de oră de Berna. Peisajul e cel din cărțile poștale elvețiene, cu case mari cu acoperiș coborât până aproape de pământ.
Fabrica-muzeu de la Affoltern im Emmental arată producția în trei etape istorice: în cazan pe foc deschis, într-o brânzărie de sat de secol nouăsprezece și în producția industrială de azi. Detalii pe site-ul fabricii-muzeu.
De unde vin găurile
Explicația clasică e că bacteriile produc dioxid de carbon, care rămâne prins în masa brânzei. Explicația completă, publicată de cercetătorii elvețieni în 2015, e mai ciudată: găurile se formează în jurul unor particule microscopice de fân care cad în lapte la muls.
Consecința e că, odată cu mulsul mecanizat și igienizat, brânza a început să aibă tot mai puține găuri. Producătorii adaugă acum, în unele cazuri, praf de fân, ca să obțină aspectul clasic.
Ce diferență e între cele două brânzeturi
Se face confuzie des, mai ales din cauza expresiei brânză elvețiană, folosită în afara Europei pentru orice brânză cu găuri. În realitate sunt două produse foarte diferite, cu denumiri de origine protejate separat.
| Criteriu | Le Gruyère | Emmentaler |
|---|---|---|
| Găuri | aproape deloc | mari, caracteristice |
| Greutatea unei roți | circa 35 kg | circa 90 kg |
| Maturare | de la 5 luni la 2 ani | de la 4 luni la 18 luni |
| Gust | sărat, dens, cu note de alună | dulceag, cu note de fructe |
| Folosire clasică | fondue, gratinat | felii, sandvișuri, gratinat |
Ambele se fac exclusiv din lapte crud, nepasteurizat, de la vaci hrănite cu iarbă și fân, fără furaje fermentate. Regula asta e scrisă în caietul de sarcini și e verificată, iar de aici vine și diferența de gust între verile alpine și iernile de vale.
Fondue, raclette și cum să nu plătești dublu
Fondue-ul clasic din vestul țării se face din două brânzeturi în părți egale, topite cu vin alb și cu puțin usturoi, uneori cu un strop de cireșată. Se mănâncă în grup, cu pâine înfiptă în furculițe lungi, iar regula nescrisă e că cine pierde pâinea în oală face cinste.
Raclette e cealaltă variantă: o jumătate de roată de brânză se topește la căldură, iar stratul moale se răzuiește peste cartofi fierți, cu castraveți murați și ceapă. Se comandă la porție, nu la kilogram, iar în restaurantele bune se servește nelimitat.
| Element | Preț | Observație |
|---|---|---|
| Fondue la restaurant | 25 – 35 franci | Minimum două persoane, de obicei |
| Raclette nelimitat | 35 – 45 franci | Se servește în mai multe reprize |
| Bilet fabrica Gruyères | 7 franci | Include audioghid și degustare |
| Bilet castel Gruyères | 12 franci | Bilet combinat mai ieftin |
| Bilet fabrica din Emmental | 18 franci | Include degustare |
Cumpără de la supermarket: brânză, pâine, mezeluri și fructe costă o fracțiune din prețul de restaurant, iar calitatea e foarte bună. Multe gări au și zone de picnic. O masă la restaurant pe zi și restul cumpărate din magazin reduce bugetul zilnic cam la jumătate.
Ce mai vezi pe traseu
La doi kilometri de Gruyères se află fabrica de ciocolată a unei mărci cunoscute, cu tur și degustare, foarte populară și adesea epuizată în weekend. Se rezervă online, iar biletul combinat cu trenul panoramic din Montreux e cea mai comodă variantă.
Berna, la mijlocul drumului, are un centru istoric medieval în patrimoniul mondial, cu șase kilometri de arcade acoperite, un turn cu ceas astronomic din 1530 și o groapă cu urși care e simbolul orașului de șase secole.
Spre sud începe regiunea Berner Oberland, cu lacurile Thun și Brienz și cu Interlaken. E la mai puțin de o oră de Emmental și e cea mai firească prelungire a traseului, dacă ai două zile în plus.
Informații generale despre regiunea Gruyères și despre transport sunt pe portalul turistic al zonei.
Practic: când mergi, cât costă, unde dormi
Cea mai bună perioadă e din mai până în octombrie, când pășunile sunt verzi, vacile sunt afară și drumurile secundare sunt deschise. Sfârșitul lui septembrie are un avantaj în plus: coborârea turmelor de la munte, o sărbătoare locală cu animale împodobite cu flori.
Cazarea în sate mici, la ferme sau în pensiuni, costă cu treizeci sau patruzeci la sută mai puțin decât în orașe și e adesea mai bună. Multe ferme oferă cazare în fân, o variantă foarte ieftină și surprinzător de populară, mai ales vara.
Cardul de transport pentru mai multe zile se amortizează dacă faci traseul cu trenul: acoperă trenuri, autobuze poștale și vapoare pe lacuri, plus reduceri la muzee și la trenurile de munte.
Elveția nu e în zona euro. Se plătește în franci, iar cardurile funcționează peste tot, inclusiv la tarabele de fermă. Plata în euro e acceptată în multe locuri turistice, dar la un curs prost și cu rest în franci.
O notă despre fotografii
Satele, castelul, dealurile, fermele și vacile din acest articol au locația confirmată în Elveția, iar câteva chiar la Gruyères și în Emmental.
În schimb, absolut nicio fotografie liberă cu brânză, cu fondue, cu producție sau cu pivniță de maturare nu are locația confirmată. Pivnițele cu roți de brânză aliniate pe rafturi, imaginea cea mai căutată pentru un asemenea articol, sunt aproape toate din Statele Unite sau din Olanda, așa că nu le-am folosit. Ce apare aici e ilustrație generică, spusă ca atare în legende.
Întrebări frecvente (FAQ)
Concluzie
Ruta brânzeturilor din Elveția e una dintre puținele excursii gastronomice care funcționează și fără interes special pentru mâncare. Fabricile sunt bine făcute, satul de la un capăt e printre cele mai frumoase din țară, iar peisajul dintre ele e exact clișeul elvețian, doar că real.
Dacă ai două zile, fă Gruyères cu trenul din Montreux, dormi la Berna și continuă a doua zi în Emmental. Mănâncă o singură dată la restaurant pe zi, cumpără restul din magazin și lasă loc în bagaj: brânza costă acolo jumătate față de ce plătești acasă.
