Valea Loarei: o călătorie printre castelele regale ale Franței

Timp de câteva secole, aici a bătut inima Franței. Regii Renașterii și-au ridicat pe malurile Loarei nu cetăți de apărare, ci palate de plăcere: castele cu turnuri albe, grădini geometrice și scări în spirală desenate, se spune, chiar de Leonardo da Vinci. Peste trei sute de castele punctează astăzi valea, iar întregul peisaj, de la Sully-sur-Loire până la Chalonnes, este înscris în patrimoniul mondial UNESCO.

Nu le poți vedea pe toate și nici nu trebuie. Acest ghid îți arată care sunt castelele care merită cu adevărat timpul tău, ce le face pe fiecare diferit, cum le combini într-un itinerar de patru zile fără să obosești și ce altceva ascunde valea, de la vinuri albe la plimbări cu bicicleta pe malul celui mai sălbatic fluviu al Franței.

De ce valea castelelor

Totul a început în secolul al XV-lea, când regii Franței și-au mutat curtea pe valea Loarei, atrași de vânătoare, de climatul blând și de siguranța departe de Parisul agitat. Odată cu campaniile militare din Italia, nobilii au adus acasă gustul Renașterii: ferestre mari în locul metereelor, galerii deschise, scări monumentale și grădini desenate cu rigla.

Rezultatul este o concentrare unică în lume de arhitectură de tranziție, în care fortăreața medievală se transformă sub ochii tăi în palat. Loara însăși, ultimul fluviu mare sălbatic al Europei, cu bancurile ei de nisip și insulele mișcătoare, dă întregului peisaj o blândețe care explică de ce regii nu voiau să plece de aici.

Loara, ultimul fluviu mare sălbatic al Europei, cu bărcile ei tradiționale cu fund plat

Chambord, palatul-simbol

Dacă vezi un singur castel, acesta este. Chambord nu a fost gândit ca locuință, ci ca manifest: François I l-a ridicat pentru a-și impresiona rivalii, cu 426 de camere, 282 de șeminee și o pădure de turnuri, lucarne și coșuri care, privite de departe, seamănă cu silueta unui oraș întreg plutind deasupra pădurii.

Chambord: 426 de camere și o pădure de turnuri, ridicate ca manifest regal

Piesa care fascinează pe toată lumea este scara dublă în spirală din centrul castelului: două rampe elicoidale care se înfășoară una în jurul celeilalte, astfel încât două persoane pot urca și coborî simultan fără să se întâlnească niciodată, deși se zăresc prin ferestruici. Tradiția îi atribuie ideea lui Leonardo da Vinci, care și-a petrecut ultimii ani chiar în apropiere, la Amboise.

Urcă până pe terasele de la etaj, între coșuri și turnulețe: de acolo curtea privea vânătorile din pădurea care înconjoară domeniul, un parc împrejmuit cât întreg orașul Paris. Regele a locuit aici, de altfel, mai puțin de cincizeci de zile în toată viața lui.

Chenonceau, castelul de pe apă

Cel mai grațios dintre toate se sprijină pe arcade care traversează râul Cher, ca un pod locuit. Chenonceau este numit castelul doamnelor, fiindcă istoria lui a fost scrisă de femei: Diane de Poitiers, favorita regelui Henric al II-lea, a comandat podul peste râu; Caterina de Medici, văduva lui, i-a luat castelul și a adăugat galeria de deasupra; iar mai târziu, alte proprietare l-au salvat de la ruină și l-au transformat în spital militar în timpul Primului Război Mondial.

Chenonceau, singurul castel construit peste un râu, sprijinit pe arcade

Interioarele sunt printre cele mai bine păstrate din vale, cu tapiserii flamande, mobilier de epocă și, un detaliu care încântă vizitatorii, aranjamente florale proaspete în fiecare încăpere, realizate zilnic din grădina de flori a domeniului. Galeria lungă de deasupra apei, cu pardoseala ei în tablă de șah și ferestrele care dau spre râu, este imaginea pe care o vei ține minte.

Interioarele de la Chenonceau, printre cele mai bine păstrate din întreaga vale

Cele două grădini din fața castelului, a Dianei și a Caterinei, se pot vizita liber, iar o plimbare cu barca pe Cher, pe sub arcade, îți oferă cea mai frumoasă perspectivă asupra ansamblului.

De pe apă, trecând chiar pe sub arcade, castelul arată cu totul altfel

Villandry și grădinile lui

La Villandry, castelul este doar decorul: vedeta sunt grădinile, cele mai frumoase grădini renascentiste din Franța, reconstituite la începutul secolului trecut după planuri de epocă. Sunt organizate pe terase suprapuse, iar de sus, de pe terasa înaltă, desenul lor geometric se dezvăluie ca un covor uriaș.

Grădinile de la Villandry, un covor geometric desfășurat pe terase

Cea mai neobișnuită este grădina de legume, potager-ul ornamental: nouă careuri în care varza roșie, sfecla, prazul și salata sunt plantate după culori, ca într-un tablou, mărginite de trandafiri și buxus tuns. Alături se află grădina de iubire, cu boschete care desenează inimi și evantaie, grădina de plante aromatice și un labirint. Vino de la sfârșitul primăverii până în septembrie, când totul este în plină vegetație.

Amboise, Azay-le-Rideau, Cheverny

Amboise domină orașul de pe o terasă deasupra Loarei și are cea mai densă încărcătură istorică: aici a copilărit François I, aici s-a mutat Leonardo da Vinci în ultimii lui trei ani de viață, chemat de rege, și tot aici, în capela Saint-Hubert din curte, se află mormântul său. La câteva minute de mers pe jos, conacul Clos Lucé, casa lui Leonardo, expune machete construite după desenele sale.

Amboise, castelul care veghează Loara și adăpostește mormântul lui Leonardo

Azay-le-Rideau este bijuteria delicată a văii: un castel mic, ridicat pe o insulă din râul Indre, care pare că plutește pe propria reflexie. Balzac l-a numit un diamant șlefuit, montat pe Indre. Parcul în stil englezesc din jur este gândit exact pentru a-ți oferi, la fiecare cotitură, o altă imagine perfectă a oglindirii.

Azay-le-Rideau, un diamant șlefuit montat pe râul Indre

Cheverny are cele mai bogate interioare, păstrate de aceeași familie de peste șase secole, cu mobilier și tapiserii intacte. Este și castelul care l-a inspirat pe Hergé pentru Moulinsart, castelul căpitanului Haddock din Tintin, iar o expoziție dedicată benzii desenate încântă familiile cu copii. În domeniu trăiește și o haită de câini de vânătoare, o tradiție vie de secole.

Cheverny, cu fațada lui clasică și interioarele cele mai bine păstrate din vale

Ce castel alegi, dacă ai timp puțin

Dacă ai o singură zi, alege Chambord și Chenonceau, cele două superlative complementare. Cu două zile, adaugă Villandry și Amboise. Regula de aur rămâne aceeași ca la podgorii: două castele pe zi, maximum trei. Fiecare cere între o oră și jumătate și trei ore, iar oboseala se instalează mai repede decât crezi.

Itinerar de 4 zile

Ziua 1, sosire și Amboise: instalare în Amboise sau Tours, vizita castelului regal și a conacului Clos Lucé, apoi o plimbare pe malul Loarei și cină în centrul vechi.

Ziua 2, Chenonceau și Cheverny: dimineața devreme la Chenonceau, când galeria este încă goală, prânz pe drum, după-amiază la Cheverny, cu expoziția Tintin dacă ai copii.

Ziua 3, Chambord: o zi mai lejeră, dedicată aproape integral celui mai mare castel: interioare, terase, apoi o plimbare cu barca sau cu bicicleta prin parcul domeniului, unde poți zări cerbi și mistreți.

Ziua 4, Villandry și Azay-le-Rideau: grădinile dimineața, la lumina bună, apoi castelul de pe insulă și, dacă mai ai energie, o degustare la un producător de Vouvray sau Chinon în drum spre casă.

Vinurile Loarei și valea pe bicicletă

Valea Loarei este și una dintre marile regiuni vitivinicole ale Franței, cu un profil complet diferit de Bordeaux: aici domină vinurile albe, proaspete și minerale. Vouvray și Montlouis dau albe din Chenin Blanc, de la sec la dulce și spumant; Sancerre și Pouilly-Fumé, în amonte, sunt referința mondială pentru Sauvignon Blanc; iar Chinon și Bourgueil produc roșii ușoare și parfumate din Cabernet Franc.

Multe crame sunt săpate direct în tuf, piatra albă și moale din care sunt construite castelele: galerii răcoroase, perfecte pentru maturare, uneori transformate chiar în locuințe, așa-numitele case troglodite. Degustările sunt mai relaxate și mai ieftine decât în alte regiuni celebre, adesea fără programare. Aceeași regulă se aplică și aici: dacă ești la volan, gustă foarte puțin sau desemnează un șofer.

Cea mai frumoasă manieră de a explora valea rămâne însă bicicleta. Traseul amenajat care urmează fluviul leagă castelele pe sute de kilometri de piste aproape plane, prin sate, podgorii și păduri. Poți parcurge doar o etapă de o zi, între două castele, închiriind bicicletele pe loc, cu transfer de bagaje asigurat de operatori locali.

Sfaturi practice

Cum ajungi și unde te cazezi

Din Paris, trenul rapid ajunge la Tours în puțin peste o oră, iar la Blois în aproximativ o oră și jumătate. Ambele orașe sunt baze excelente: Tours pentru partea de vest a văii (Villandry, Azay-le-Rideau, Chenonceau), Blois pentru cea de est (Chambord, Cheverny). Amboise, la mijloc, este cea mai fermecătoare bază pentru un sejur scurt. Între castele, mașina rămâne cea mai practică soluție, deși există și autobuze turistice sezoniere.

Când să mergi

Primăvara târzie și începutul toamnei sunt ideale: grădinile arată bine, vremea e plăcută, iar mulțimile sunt mai mici decât în iulie și august. Vara aduce spectacolele de sunet și lumină de la Chambord, Blois și Cheverny, foarte spectaculoase seara. Iarna, unele castele au program redus, dar Chambord decorat pentru sărbători are un farmec aparte.

Cât costă

Fiecare castel are bilet propriu, iar prețurile diferă în funcție de mărime și de ce include vizita, grădini, expoziții, audioghid. Dacă plănuiești patru sau mai multe castele, caută cardurile combinate oferite de destinație, care aduc reduceri notabile. Grădinile de la Villandry se pot vizita și separat, la un tarif mai mic decât ansamblul cu castelul.

Întrebări frecvente (FAQ)

Resurse utile: castelele Loarei pe Wikipedia și Chambord pe Wikipedia.